Coreea de Nord pare să întoarcă spatele vechiului său partener, Iranul. Phenianul nu a trimis armament sau provizii către Teheran de la începutul conflictului din 28 februarie și, mai mult, nu a transmis nici măcar condoleanțe publice la moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei. Toată această răceală pare să aibă o singură țintă: menținerea unei uși deschise către Statele Unite și Donald Trump.
Tăcere totală față de Teheran
Informațiile, provenite de la Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud, arată o ruptură clară. Pe bune, cum altfel să interpretezi tăcerea absolută a Phenianului după moartea lui Khamenei în urma unor atacuri aeriene? Mai mult, Coreea de Nord nu a trimis niciun mesaj de felicitare atunci când fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost ales noul lider suprem.
O tăcere asurzitoare.
Spre deosebire de China și Rusia, care au avut declarații frecvente cu privire la conflict, Ministerul de Externe nord-coreean a emis până acum doar două comunicate moderate. O reținere evidentă.
O strategie pentru Trump
Iar strategia din spatele acestei tăceri este una calculată. Potrivit analizei NIS, prezentată parlamentarilor de la Seul în cadrul unei ședințe cu ușile închise, atitudinea Phenianului se aliniază cu tendința recentă de a evita criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump. Dar la ce bun toată această diplomație tăcută?
Evaluarea serviciilor secrete este că această reținere reprezintă o pregătire pentru a-și asigura un nou spațiu diplomatic după summitul care urmează să aibă loc în mai între președintele chinez Xi Jinping și Trump.
Presiuni economice și o mână întinsă
Dincolo de jocurile diplomatice, Coreea de Nord se confruntă cu presiuni economice semnificative din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Întreruperi în aprovizionarea cu bunuri industriale, prețuri în creștere și o rată de schimb tot mai mare pun presiune pe regim, care încearcă acum să-și asigure furnizări de petrol din Rusia.
Numai că, la cel de-al nouălea Congres al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord (desfășurat la sfârșitul lunii februarie), Kim Jong Un a lăsat o portiță deschisă pentru negocieri cu Washingtonul. Liderul de la Phenian a afirmat că nu există niciun motiv pentru care cele două țări „să nu se înțeleagă bine”, dar a pus și condiții clare: SUA trebuie să recunoască statutul de stat nuclear al Coreei de Nord și să renunțe la politica sa ostilă.
NIS consideră că aceste declarații au fost făcute de Kim în nume propriu, ca un semnal deliberat. Un mesaj menit să mențină relațiile cu Trump la un nivel bun și să poziționeze Phenianul pentru un nou capitol diplomatic, odată ce conflictul din Orientul Mijlociu se va calma.
