Un tren de noapte prin Europa. Sună a vis, nu? Pentru o turistă, visul s-a transformat rapid într-un coșmar de 11 ore. A stat înghesuită într-un compartiment minuscul cu trei străini. La destinație, era o epavă. O experiență pe care a jurat să n-o mai repete. Niciodată.
Povestea a fost spusă de jurnalista Joey Hadden pentru Business Insider. Ea a descris în detaliu cursa de la Viena la Veneția. A numit-o „zdruncinată, înghesuită și ciudată”. Sigur, a câștigat timp de explorare călătorind pe timpul nopții, dar sacrificiul în materie de confort și somn a fost, pur și simplu, prea mare.
O cabină de șase paturi, fără pic de intimitate
Startul s-a dat în gara Wien Meidling din Austria. Trenul: un OBB Nightjet. Prețul biletului a fost de 44 de dolari, asta pentru că avea un abonament Eurail; altfel, ar fi scos din buzunar vreo 84 de dolari. Când a pășit în vagonul de dormit, a înțeles. Realitatea a lovit-o din plin. Coridoare înguste. Lumină slabă. Cabinele erau mici, pline ochi cu paturi suprapuse. A ei avea șase paturi și o fereastră mare. Un coleg de cabină era deja instalat. Ceilalți doi au apărut într-o oră. Cabina era alocată, dar paturile nu. Regula era simplă: primul venit, primul servit.
Și apoi a venit șocul. Lipsa totală de intimitate.
Aici, spre deosebire de alte trenuri, paturile nu aveau nici măcar o perdea. Nimic. Erai la vedere, expus în fața tuturor celorlalți din încăpere. „Fără perdele în jurul fiecărui pat, am simțit că nu am nicio intimitate”, a povestit jurnalista. Colegii de cabină au salutat scurt la venire, după care s-a așternut o tăcere de mormânt. Extrem de stânjenitor.
De la lounge exclusivist la un pat tare ca piatra
Ironia sorții… Chiar înainte de a urca în trenul groazei, turista plătise 10 dolari pentru acces în lounge-ul OBB. Acolo, totul era perfect. Băuturi răcoritoare, gustări gratuite, de la cafea la nuci și semințe. O mică oază de confort. O amăgire, de fapt, pentru că ce a urmat a fost fix opusul. Patul ei? O saltea rigidă, tare ca piatra. Incomodă e puțin spus.
A reușit să doarmă? Aproape deloc. Trenul se zdruncina constant. Patul acela incomod transforma fiecare minut într-o veșnicie. Înainte să încerce să se culce, a mers la una din cele două băi comune ale vagonului. A descris-o scurt: „tipică de tren, cu o toaletă și o chiuvetă”.
Micul dejun inclus, servit unei epave de om
La ora 8 dimineața, a fost trezită. Mai erau doar 20 de minute până la Veneția. Un însoțitor de bord i-a adus micul dejun la pat. Două chifle, unt, gem și o cafea. Un gest drăguț. Problema? Gestul a găsit-o complet frântă de oboseală. Când a coborât din tren, era pur și simplu epuizată.
Efectul asupra planurilor ei a fost imediat. Și devastator. „Am fost epuizată din cauza lipsei de somn”, a mărturisit ea. Consecința? A spus-o chiar ea: „Cred că acest lucru a făcut ca prima mea zi în oraș să fie mai puțin plăcută.”
Merită oare economia? Experiența spune că nu
Nu era prima dată când Joey Hadden mergea cu un tren de noapte. Călătorise cu Amtrak în SUA. Acolo avusese cușete private de aproape 2 metri pătrați. Chiar și dormitoare de peste 4 metri pătrați. Intimitatea și confortul erau din alt film. Normal că, prin comparație, experiența europeană i s-a părut și mai amară.
Ideea de a salva banii pe o noapte de cazare și de a câștiga timp sună bine pe hârtie. Realitatea, însă, te poate lovi din plin. O singură noapte de nesomn îți poate distruge toată energia și cheful de a explora un oraș nou. Pentru ea, concluzia a fost una singură. Clară. Nu va mai face asta. Niciodată.
