Datoria externă a României a crescut cu 15,26 miliarde de euro. Banca Națională a României (BNR) raportează o creștere semnificativă a datoriei externe totale a țării, în intervalul ianuarie – iulie 2025, față de sfârșitul anului precedent. Datoria externă a urcat la 220,157 miliarde de euro, un avans de 15,264 miliarde euro comparativ cu 31 decembrie 2024.
Cum s-a structurat datoria externă
Datoria externă totală se împarte în două componente principale:
Deficitul de cont curent și diferențele față de anul trecut
În primele șapte luni ale lui 2025, România a înregistrat un deficit al contului curent al balanței de plăți de 17,226 miliarde de euro, comparativ cu 14,691 miliarde în aceeași perioadă a anului 2024. Câteva detalii ale structurii acestui deficit:
Balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 1,942 miliarde de euro față de anul trecut.
Balanța serviciilor, pe de altă parte, a consemnat un excedent majorat cu 330 milioane de euro.
Veniturile primare (inclusiv salariile și capitalul) au înregistrat un deficit suplimentar, iar veniturile secundare (ajutorul, transferurile etc.) au un excedent mai mic decât anul anterior.
Investiții străine directe
Pe fondul acestor date despre datorie și deficit, scenariul investițiilor internaționale are un element pozitiv:
Nerezidenții au investit direct în România 4,269 miliarde de euro în primele șapte luni din 2025, comparativ cu 3,244 miliarde de euro în perioada similară din 2024.
Din suma investită, 2,339 miliarde de euro provin din participații la capital (inclusiv profit reinvestit), iar 1,930 miliarde au fost sub formă de credite intragrup.
Serviciul datoriei și rezervele valutare
Alte date semnificative din raport:
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,6% în intervalul ianuarie–iulie 2025, comparativ cu 19,6% pentru întregul an 2024.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare ale BNR era de 5,6 luni la 31 iulie 2025, ușor mai puțin decât 5,7 luni la finele anului anterior.
Pentru datoria externă pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, acoperirea cu rezervele valutare ale BNR a urcat la 100,4%, față de 99,1% în decembrie 2024. Asta indică faptul că România are suficiente rezerve valutare pentru a acoperi obligațiile pe termen foarte scurt.
Ce înseamnă aceste cifre pentru economia României
Creșterea datoriei externe cu peste 15 miliarde de euro într-un semestru ridică câteva semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de îndatorare, dar și oportunitățile și riscurile implicate:
Proporția mare de datorie pe termen lung este un semn de stabilitate în gestionare, pentru că aceasta nu trebuie plătită imediat.
Scurtarea duratei datoriei pe termen scurt și acoperirea acesteia cu rezerve valutare adecvate oferă un grad de protecție în fața fluctuațiilor externe și a „șocurilor” valutare.
Investițiile directe în creștere sunt un semn bun, arătând că România încă rămâne atractivă pentru capitalul extern, ceea ce poate compensa în parte costurile finanțării datoriei.
Riscuri și provocări
Totuși, există și aspecte care necesită atenție:
Deficitul mare al contului curent implică importuri substanțiale fără venituri externe suficiente pentru echilibrare, ceea ce poate duce la dependență de finanțări externe și la vulnerabilitate în fața șocurilor globale.
Creșterea datoriei externe implică costuri financiare (dobânzi, comisioane) care pot consuma o parte semnificativă din bugetul de stat sau bugetele publice dacă evoluțiile nu sunt anticipate și gestionate bine.
Stabilitatea dolarului / euro, evoluția cursului de schimb și inflația globală pot afecta costurile de servicing al datoriei.
Ce pot face autoritățile pentru a gestiona situația
Pentru a ține sub control riscurile generată de creșterea datoriei, câteva direcții de acțiune:
Monitorizarea atentă a structurii datoriei externe: menținerea unui echilibru favorabil între datorie pe termen lung și pe termen scurt.
Folosirea rezervei valutare în mod prudent, pentru a acoperi obligațiile scurte și a evita nevoia de finanțare de urgență.
Stimularea investițiilor care produc plus-valoare economică reală, contribuind la creșterea exporturilor și la reducerea deficitului de cont curent.
Politici fiscale responsabile, care să asigure că împrumuturile contractate sunt folosite pentru proiecte productive și nu pentru consum, astfel încât datoria să genereze randament economic.
Datoria externă a României a crescut semnificativ în prima jumătate a lui 2025, ajungând la peste 220 miliarde de euro la 31 iulie. Deși majoritatea se află pe termen lung, ceea ce oferă spațiu de manevră, structura datoriei implică și riscuri importante, mai ales pe partea de finanțare externă și cont curent.
Cifrele recente arată un echilibru relativ solid în acoperirea datoriei scurte și investiții directe care vin să susțină economia, dar sustenabilitatea depinde de deciziile politice și de stabilitatea economică globală. România trebuie să gestioneze cu grijă această datorie pentru a nu ajunge într-un punct în care datoria generează mai multe probleme decât beneficii. Titlul: Descoperirea unui nou sit arheologic în Muntenegru
Un grup de arheologi a descoperit recent un sit arheologic important în Muntenegru, care ar putea schimba înțelegerea noastră asupra istoriei regiunii. Situl, situat într-o zonă rurală din nord-vestul țării, conține vestigii ale unei așezări antice care datează de peste 2000 de ani.
Descoperirea a fost făcută în timpul unei expediții arheologice coordonate de Universitatea din Podgorica, sub conducerea profesorului Dragan Milosevic. Echipa de cercetare a lucrat în zona respectivă timp de câteva săptămâni, excavând terenul și analizând fiecare descoperire în detaliu.
Printre obiectele găsite se numără fragmente de ceramica, monede vechi, unelte de piatră și alte artefacte care indică faptul că așezarea a fost locuită de o comunitate prosperă în timpurile antice. De asemenea, au fost descoperite rămășițe umane, care ar putea oferi informații importante despre stilul de viață al locuitorilor din acea perioadă.
Profesorul Milosevic a declarat că situl arheologic reprezintă o descoperire majoră pentru istoria Muntenegrului și a regiunii în ansamblu. El a adăugat că aceste descoperiri vor fi studiate în detaliu în următorii ani, iar rezultatele vor fi publicate în reviste de specialitate pentru a fi accesibile publicului larg.
Pe lângă importanța istorică a sitului, descoperirea a stârnit și interesul comunității științifice internaționale. Arheologii din întreaga lume au început să discute despre impactul acestei descoperiri asupra cunoașterii noastre despre evoluția umanității și civilizațiilor antice.
În ciuda entuziasmului generat de această descoperire, există îngrijorări cu privire la conservarea sitului arheologic. Autoritățile locale au fost alertate cu privire la importanța protejării acestui patrimoniu cultural și au promis să ia măsuri pentru asigurarea securității și conservării sitului.
Cu toate acestea, mulți localnici se tem că descoperirea ar putea afecta activitățile lor zilnice, cum ar fi agricultura sau construcțiile. Autoritățile locale au început deja să lucreze la găsirea unui echilibru între protejarea sitului arheologic și nevoile comunității locale.
În concluzie, descoperirea acestui sit arheologic în Muntenegru reprezintă o realizare remarcabilă pentru comunitatea științifică internațională și ar putea oferi noi perspective asupra istoriei și culturii regiunii. Este esențial ca autoritățile și comunitatea locală să colaboreze pentru a proteja și conserva această comoară arheologică pentru generațiile viitoare.
Sursa: financiarul.ro
