Un candidat ezitant, care nu cunoaște problemele actuale cu care se confruntă Ministerul Public. Acesta este verdictul dur dat de Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general al României.
Avizul negativ, detaliat pe 12 pagini, vine după un interviu susținut pe 12 martie, în care procuroarea a fost criticată inclusiv pentru răspunsurile legate de controversatul dosar al fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă.
Răspunsuri „neclare și incoerente”
Deși ministrul Justiției, Radu Marinescu, o descria pe Cristina Chiriac drept o persoană cu „reale aptitudini manageriale” și care „implică asumarea unui leadership activ”, procurorii din CSM au ajuns la o concluzie diametral opusă. Ei susțin că prestația de la interviu a demonstrat exact contrariul.
„Răspunsurile candidatei nu au fost suficiente de clare și coerente, aceasta rezumându-se la considerații generale, fiind constatate ezitări în formularea unor puncte de vedere, dificultăți în susținerea soluțiilor propuse, precum și lipsa unor argumente concrete, menite să fundamenteze măsurile menționate în proiect”, se arată în hotărârea publicată marți de CSM.
Pe bune, cum poți aspira la cea mai înaltă funcție din Ministerul Public cu o astfel de prestație?
Concluzia CSM este tranșantă. „Secția apreciază că prestația doamnei Chiriac Cristina în cadrul interviului nu poate conduce la o convingere în sensul existenței abilităților manageriale, a autorității profesionale și a viziunii strategice pe care le presupune funcția de procuror general”.
Abordare „minimalistă” a problemelor sistemice
Criticile nu s-au oprit la considerente generale. Candidata a fost taxată pentru că a evitat să ofere un răspuns concret legat de competența în cazul infracțiunilor comise de magistrați. Iar această ezitare a ridicat semne de întrebare serioase. „Din răspunsurile oferite de doamna procuror nu se poate decela o opinie clară și asumată vizavi de problematica ridicată, ceea ce generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”, notează procurorii CSM.
O altă problemă majoră, accesul procurorilor la aplicația Ecris a instanțelor, a scos la iveală, în opinia CSM, o cunoaștere precară a realităților din sistem. Soluția propusă de Chiriac – simple discuții la nivel local – a fost catalogată drept o „abordare minimalistă” a unei probleme grave. CSM consideră că acest răspuns „dovedește o cunoaștere deficitară a problemelor cu care se confruntă Ministerul Public, probleme actuale și cu un impact major”.
Și asta nu e tot. Candidata nu a reușit să indice nici măcar o măsură prioritară pornind de la recomandările Comisiei Europene, Greco sau ale Comisiei de la Veneția, dovedind o lipsă de „viziune sistemică asupra sistemului judiciar”. În schimb, a oferit un răspuns vag. „În loc să prezinte o măsură concretă, doamna procuror a preferat să facă o enumerare a recomandărilor, pentru ca în final să precizeze că atribuțiilor procurorului general o prioritate ar fi intensificarea luptei împotriva corupției, fără a menționa, măcar parțial, ce măsuri ar fi de natură să conducă la concretizarea acestei priorități”, se mai arată în document.
Episodul Onilă, o umbră persistentă
Poate cea mai gravă critică vizează modul în care Cristina Chiriac a gestionat, în 2017, dosarul de șantaj în care victimă era fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă. Ea a fost acuzată că nu a predat probele video care îl surprindeau pe prelat în timp ce întreținea relații sexuale cu elevi de la seminar și că nu a disjuns cauza către parchetul competent pentru fapte de abuz sexual. Onilă a fost pus sub acuzare și condamnat abia după o investigație jurnalistică.
Întrebată despre acest episod la interviu, Chiriac a afirmat că nu are ce să-și reproșeze.
Numai că procurorii din CSM au considerat explicația total insuficientă. „În opinia Secției, standardului de integritate, ar fi fost oportună o minimă detaliere din partea doamnei procuror a aspectelor relevante din această cauză, mai ales în condițiile în care dosarul a fost soluționat definitiv”, au consemnat aceștia.
Doar 3 din 8 candidați au trecut de CSM
Cristina Chiriac nu este singura în această situație. Doar trei din cei opt procurori propuși de ministrul Justiției pentru șefia marilor parchete au primit aviz favorabil de la CSM: Ioan Viorel Cerbu (propunere șef DNA), Codrin Horațiu Miron (propunere șef DIICOT) și Marius Ionel Ștefan (propunere adjunct șef DNA).
Pe lângă Chiriac, a primit aviz negativ și Gill-Julien Grigore-Iacobici (propunere adjunct șef DIICOT). În cazul lui Marius Voineag (propunere adjunct al procurorului general) și al lui Alex Florența (propunere adjunct șef DIICOT), votul a fost la egalitate. Conform procedurii, candidații cu aviz negativ vor fi reaudiați la Ministerul Justiției, iar ministrul va decide dacă trimite propunerea mai departe președintelui Nicușor Dan, cel care are ultimul cuvânt. Ministerul Justiției nu a stabilit încă data pentru aceste reaudieri.
