Peste 120 de condamnați, inclusiv unul pentru omor, supraveghează alți deținuți. Sistemul se bazează pe o lege din 1969.
În penitenciarele din România, tot mai mulți deținuți ajung să fie responsabili cu supravegherea colegilor lor. Această situație a apărut din cauza lipsei acute de personal, iar numărul celor care preiau aceste atribuții de pază continuă să crească. Sistemul, deși este vechi, este considerat de autorități o soluție provizorie la criza de personal din sistemul penitenciar.
O lege veche de 56 de ani, reactivată din necesitate
Penitenciarele din România se confruntă cu un deficit de peste 6.000 de angajați. Din cauza blocării angajărilor în sectorul public, o soluție a fost găsită chiar în interiorul închisorilor. Articolul 10. Condamnații care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în muncă și disciplinați, pot presta muncă fără pază în afara penitenciarului sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiunea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securității statului, sau pentru infracțiuni prin care s-a produs o pagubă importantă adusă economiei naționale, și nici cei aflați în stare de recidivă. În prezent, 128 de deținuți au fost desemnați pentru acest rol de supraveghere.
Condițiile sunt stricte: trebuie să fi executat cel puțin o cincime din pedeapsă și să nu fie recidiviști. Există însă și excepții. Un deținut condamnat pentru omor, care a petrecut peste 15 ani în penitenciar și mai are doar șapte luni până la eliberare, a ajuns să facă parte din acest sistem, după ce a avut o conduită exemplară.
Cum sunt recompensați deținuții-gardieni
Pentru fiecare două nopți de pază, aceștia primesc reducerea pedepsei cu trei zile. Articolul 11. Munca prestată de condamnați este remunerată potrivit normelor și tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care aceștia sunt folosiți. Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnați este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remunerația muncii condamnatului o cotă de 10% îi revine acestuia, iar cealaltă parte revine administrației penitenciarului, făcându-se venit la stat. Din sumele încasate drept recompensă pentru invenții, inovații și raționalizări create de condamnați în timpul deținerii li se acordă acestora o cotă de 50%, diferența făcându-se venit la stat. Deținuții-gardieni au la dispoziție un fluier și un telefon special, prin care pot comunica direct cu dispeceratul în caz de incidente. Are un fluier și un telefon. El nu poate apela pe nimeni de pe telefonul respectiv; doar ridică receptorul și dispeceratul îi răspunde. Acolo poate spune ce observă. Eu așa știu sistemul de 23 de ani. Nu știu dacă se practică la fel și în alte țări. Acest sistem funcționează de zeci de ani în cadrul penitenciarelor din România.
De la supraveghere cu fluier la camere video
În unele penitenciare, paza este asigurată în sistem mixt. De exemplu, la Penitenciarul Severin, din șapte posturi de pază, două erau ocupate de deținuți. În prezent, sunt patru posturi, împărțite egal între agenți și condamnați. În cazul unor incidente, deținuții-gardieni sunt verificați atent, iar încrederea acordată lor este văzută ca un factor care poate reduce recidiva.
E vorba de responsabilizare și de încrederea pe care o acorzi. Cred că modifică anumiți stimuli ai receptorilor neuronali și îi responsabilizează. Oamenii tot vin la muncă, iar autoritățile iau și alte mijloace de verificare, chiar și pentru ei. S-a constatat că, atunci când acorzi încredere și mai multe libertăți, se înregistrează o rată mică a recidivei. A se vedea cazul Norvegiei.
Selecția deținuților pentru aceste posturi este strictă. Sunt aleși doar cei care au arătat disciplină și cooperare pe termen lung. Administrația Națională a Penitenciarelor are în plan implementarea sistemelor de supraveghere video și a senzorilor pentru a completa paza umană, ca parte a digitalizării penitenciarelor.
Digitalizare și metode tradiționale în penitenciare
Bogdan Burcu, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, a anunțat că se lucrează la un proiect de digitalizare, care va aduce camerele video de supraveghere și senzorii perimetrali în închisori. Până când tehnologia va fi implementată, sistemul continuă să funcționeze pe baza prevederilor din legea veche.
Deținuții-gardieni sunt motivați de reducerea pedepselor, iar incidentele grave sunt rare. Dacă cineva încalcă regulile, își pierde imediat privilegiile și revine la regimul obișnuit. Majoritatea deținuților doresc să fie eliberați cât mai repede și nu își asumă riscul de a pierde beneficiile obținute.
În alte țări, precum India sau Filipine, deținuții participă la activități de pază, însă România merge mai departe și implică și persoane condamnate pentru infracțiuni grave, dacă acestea îndeplinesc criteriile stricte stabilite de lege.
O soluție temporară cu impact pe termen lung
Sistemul penitenciar românesc rămâne într-o situație dificilă. Oficialii recunosc că există un deficit de peste 6.000 de angajați, iar până la rezolvarea acestei probleme, deținuții-gardieni reprezintă o soluție de moment. Pe hârtie, lucrurile par sub control, dar rămâne întrebarea cât de eficient și sigur este acest sistem pe termen lung.
În timp ce autoritățile promit investiții în digitalizarea penitenciarelor și reforme, realitatea din închisori depinde în continuare de o lege veche și de responsabilitatea celor aflați după gratii. Până la completarea personalului necesar, deținuții-gardieni vor rămâne parte din viața de zi cu zi a penitenciarelor din România.
Sursa: financiarul.ro
