Președintele Donald Trump a început ziua de miercuri cu o vizită la Curtea Supremă, unde s-au audiat argumentele administrației sale pentru eliminarea cetățeniei prin naștere, un drept constituțional vechi de peste un secol. Înainte de vizită, Trump a încercat să influențeze bursa, lăsând să se înțeleagă că președintele Iranului ar fi cerut o încetare a focului, lăudându-se că ar putea „să arunce Iranul în neant sau, cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”.
Vizită la Curtea Supremă, cifre în picaj
Dacă Trump a crezut că nominalizarea a trei judecători îi va garanta succesul la Curtea Supremă, s-a înșelat amarnic. Toți trei – judecătorii Brett Kavanaugh, Amy Coney Barrett și Neil Gorsuch – au părut să respingă și să ironizeze răspunsurile oferite de avocatul general John Sauer. Vizita lui Trump nu este doar o încălcare a normelor privind separarea puterilor în stat, ci și o încercare de a obține autoritatea de a deporta și mai mulți oameni.
Deși a câștigat în 2024 în parte datorită haosului de la graniță din timpul președinției lui Joe Biden, regimul său de deportări în masă este acum asociat cu reținerea copiilor de cinci ani sau cu împușcarea cetățenilor americani de către agenții ICE. Hai să fim serioși, imaginea nu e deloc bună.
Sondajele confirmă acest lucru. Un sondaj CNN publicat miercuri arată că doar 41% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat imigrația. Mai mult, un sondaj Economist/YouGov relevă că 46% dintre americani consideră că Statele Unite ar trebui să scadă finanțarea pentru ICE.
Războiul din Iran, nepopular chiar și printre votanții săi
Iar pe frontul extern, situația nu e cu mult mai bună. Când a candidat la președinție, Trump a încercat să se diferențieze de Kamala Harris, criticând-o pentru că făcea campanie alături de Liz Cheney, și s-a autointitulat un „candidat Pro-Pace”. L-a ales ca vicepreședinte pe republicanul non-intervenționist JD Vance.
Numai că americanii nu sunt convinși de politica sa privind Iranul. Același sondaj Economist/YouGov a arătat că doar 28% dintre americani susțin războiul din Iran, în timp ce 59% se opun. Și mai interesant este că 26% dintre americanii care l-au votat pe Trump în 2024 nu aprobă acest război.
Sprijinul pentru o potențială invazie terestră este și mai mic, cu doar 14% dintre americani în favoarea unei astfel de măsuri.
Cifrele sunt clare.
O problemă de credibilitate
Dincolo de opoziția publică, există și o problemă de încredere. Un sondaj a arătat că 55% dintre americani cred că administrația oferă informații corecte despre Iran. Și totuși, comportamentul președintelui pare să submineze constant orice urmă de încredere. De obicei, își petrece weekendurile cu declarații belicoase, provocând creșterea prețului petrolului și prăbușirea burselor. Apoi, chiar înainte de deschiderea Wall Street, anunță un nou progres diplomatic.
V-ați întrebat vreodată de ce face asta? Acest tipar (să agite apele în weekend, apoi să le calmeze luni dimineața) face ca discursul său televizat despre Iran, programat pentru această seară, să pară din start irelevant pentru mulți. Până la urmă, dacă americanii nu mai cred că președintele le va spune întregul adevăr, de ce ar schimba un discurs la o oră de maximă audiență această percepție?
Abilitatea politică a lui Trump a fost întotdeauna capacitatea sa de a capta atenția. Acum, însă, americanii par obosiți de spectacol, mai ales când nu-l mai percep ca pe o garanție a siguranței lor, ci ca pe o politică externă haotică ce le face viața mai scumpă. Trump emite 24/7, dar americanii sunt disperați să schimbe canalul.
