Fructele și cerealele românești riscă să devină produse de lux. Cu motorina apropiindu-se de 10 lei pe litru și prețul îngrășămintelor practic dublat, fermierii anunță că sunt forțați să crească prețurile cu cel puțin 10% doar pentru a-și acoperi cheltuielile de producție. Situația este dramatică atât în livezi, cât și în culturile mari.
Costuri tot mai mari în livezi
Daniel Pavel, cel mai mare producător de fructe din Dolj, exploatează peste 80 de hectare de caise, cireșe, piersici și prune. El spune că în această perioadă, în fiecare zi, consumă între 60 și 80 de litri de motorină pentru tratamentele pomilor. Asta în condițiile în care anul trecut prețul motorinei era de 7,3 lei, iar acum se apropie vertiginos de 10 lei pe litru.
Și asta nu e tot. În perioada verii, pentru sistemul de irigații, consumul sare la aproximativ 100 de litri pe zi. V-ați întreba, poate, de ce nu-și fac stocuri? Răspunsul e simplu și dureros: lipsa banilor. „Anul trecut am consumat doar pentru irigație, cred, aproximativ 12 tone de combustibil. Acum cumpăr cu bidoanele, câte 60 de litri pe zi”, arată Pavel.
Creșterea costurilor se va vedea direct la raft. Fermierul se teme însă de reacția pieței. „Ne-au crescut mult și costurile lucrărilor din cauza motorinei. Foarte mult. Eu nu știu dacă piața, în schimb, va absorbi creșterile de preț ale fructelor. Există și varianta ca oamenii să nu mai aibă putere de cumpărare și să nu-și permită să cumpere nici măcar fructe. O să se limiteze la alimentele de bază”, se teme fermierul.
Ajutor de la stat, înjumătățit și întârziat
Ca și cum scumpirile nu erau de ajuns, sprijinul promis de stat pentru înghețul din primăvara anului 2025, care i-a afectat peste 30 de hectare de livadă, a venit cu aproape un an întârziere și la jumătate din valoarea anunțată. În iunie 2025, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara: „Ne confruntăm cu o situație dramatică în pomicultură și viticultură, sectoare esențiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploatații de la colaps. Este un moment în care solidaritatea europeană trebuie să se manifeste concret”.
Atunci se vorbea de un sprijin de „minimum” 3.000 de euro pe hectar.
Suma a fost apoi redusă la 2.000 de euro, iar în conturile fermierilor au ajuns, în cele din urmă, doar 1.500 de euro pe hectar. Hotărârea oficială prevedea un sprijin maxim de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), dar realitatea din teren a fost alta. „Eu o să fac demersuri oficiale și către Ministerul Agriculturii și către APIA pentru a mi se transmite cum s-a ajuns la aceste sume”, a spus Pavel, decis să ceară explicații.
Bursa cerealelor stă pe loc
Iar dacă în pomicultură e greu, în cultura mare situația nu e deloc mai roz. Teiu Păunescu, un fermier care lucrează peste 1.000 de hectare în Olt, atrage atenția asupra a două probleme majore: motorina și îngrășămintele. Prețul acestora din urmă aproape s-a dublat.
„Îngrășămintele – de la 2.500 tona, acum se cumpără, ureea, de exemplu, cu 4.500. Aproape s-a dublat. La motorină știți bine cum au crescut prețurile și ce prețuri sunt, toată lumea le cunoaște”, explică Păunescu. Numai că, în ciuda acestor explozii de costuri, prețul cerealelor bate pasul pe loc. „Ei, deși avem două costuri incluse în costul/hectar, bursa cerealelor stă pe loc. E ceva ciudat, foarte ciudat. Asta înseamnă că ne așteaptă vremuri deosebit de grele și periculoase. Grâul se învârte în jurul a 200 euro în continuare, a fost 190. Nu am văzut un salt la grâu din cauza costurilor”, a mai spus fermierul.
Afaceri cu pierderi și fără perspectivă
În aceste condiții, profitul a devenit o amintire pentru mulți. „Majoritatea afacerilor pe agricultură închid bilanțul cu pierderi reale”, declară Păunescu. Mai mult, nici măcar ieșirea din afacere nu mai este o opțiune viabilă, pentru că interesul pentru domeniu s-a prăbușit.
„Acum nu e de vândut. Terenurile au scăzut, dacă vrei să vinzi o afacere prețurile au scăzut, nu mai există interes în momentul când afacerea prezintă risc și pericol. E o perioadă destul de nesigură în agricultură. Nu vedem perspectiva”, a adăugat fermierul.
O altă lovitură este dispariția facilității la asigurarea culturilor. Fermierii primeau un sprijin de 70% din costul polițelor, dar acum au rămas doar cu „vorbe, zvonuri, nimic concret”. Păunescu a concluzionat amar: „Nu ne putem permite să instalăm culturi fără asigurare, sunt destul de mari costurile pentru asigurare. La 1.000 hectare plătim peste 100.000 lei”.
