România produce mai multă energie electrică și o vinde peste granițe la niveluri record, dar devine tot mai dependentă de importurile scumpe de combustibili gata procesați. Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru primele patru luni din 2026 arată o economie care își închide capacitățile de rafinare și cumpără din afară gaze naturale și produse petroliere la prețuri ridicate.
Cifrele care contrazic independența energetică
Resursele de energie primară au scăzut cu 3,3%, ajungând la 10,48 milioane tep. Producția internă a coborât cu 1,5% până la 5,5 milioane tep, în timp ce importurile totale s-au redus cu 5,2%, la 4,98 milioane tep.
Cifrele par încurajatoare la prima vedere.
Numai că, așa cum subliniază o analiză publicată luni de Adevarul, structura acestor importuri arată un declin industrial masiv. România a cumpărat cu 46,8% mai multe gaze naturale utilizabile, cu 36,7% mai multe produse petroliere și cu 24% mai mult cărbune net. În schimb, importul de țiței a picat cu aproximativ 30%.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică fenomenul: „Singura categorie majoră aflată în scădere este importul de țiței, care s-a redus cu aproximativ 30%, dar asta pe fondul creșterii produselor petroliere cu 36,7%. Această situație este cu atât mai paradoxală cu cât în această perioadă prețurile la produsele petroliere au fost mai mari decât cele ale țițeiului importat de România. Și atunci de ce această evoluție? Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Iată marea diferență între populismul „România HUB energetic”, „România independentă energetic” și realitățile statistice deloc cunoscute de politicieni și oameni”.
Hidrocentralele salvează producția națională
Energia electrică rămâne singurul segment pe creștere, cu un avans de 7%. Hidrocentralele au livrat cu 31,5% mai mult curent, adăugând peste 1,2 TWh în rețea. La rândul lor, sursele regenerabile noi și-au consolidat poziția: energia eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară a urcat cu 26,4% (un plus de aproape 300 milioane kWh).
Dar cât de sustenabil este acest avans pe termen lung?
Până la urmă, soarele și vântul nu bat la comandă. „Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh. Dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată. Dacă 2026 primește debite favorabile, un an secetos poate inversa rapid această contribuție pozitivă”, a declarat Dumitru Chisăliță. Producția convențională pierde teren rapid, cu o scădere de 3,6% la termocentrale și de 2,9% la centralele nucleare.
Românii consumă mai puțin curent în propriile case
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,7% la nivel național. Sectorul industrial și comercial a înregistrat un recul minor, de doar 0,4%. Scăderea abruptă vine de la populație, unde consumul s-a prăbușit cu 10,1%.
Reducerea masivă din sectorul rezidențial (cea mai mare din ultimul deceniu pentru un singur an) are la bază instalarea masivă de panouri fotovoltaice pe case, dar și comportamentul de economisire generat de facturile uriașe.
Iar energia pe care românii nu o mai consumă pleacă peste granițe. Exporturile au atins 5,15 TWh, o creștere de aproape 16% (709 milioane kWh în plus față de anul precedent). Importurile de electricitate au scăzut cu 15%.
„Acest fapt demonstrează că excedentul de producție generat în principal de hidroenergie și regenerabile a fost direcționat către piețele externe”, a transmis specialistul. Exporturile se fac însă preponderent în miezul zilei, la prețuri derizorii.
Riscurile majore pentru sistemul energetic
Un indicator critic care trage un semnal de alarmă este consumul propriu tehnologic din rețea, care a crescut cu 18%, adică 325 milioane kWh.
„O asemenea majorare este semnificativă și poate indica volume mai mari tranzitate prin rețele, fluxuri sporite de export, congestii și limitări operaționale sau necesitatea accelerării investițiilor în infrastructura de transport și distribuție”, precizează președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Realitatea statistică arată că România se află într-o perioadă de tranziție incompletă, în care succesul unor segmente ale sectorului energetic coexistă cu vulnerabilități structurale importante. Dincolo de sloganuri și declarații politice, adevărata provocare rămâne transformarea creșterii producției de energie într-o creștere a securității energetice, a competitivității economice și a bunăstării consumatorilor. Iar datele din primele patru luni ale anului 2026 arată că acest obiectiv este încă departe de a fi atins”, concluzionează expertul în analiza sa.
Pe piețele internaționale, prețurile produselor petroliere gata procesate rămân la cotații ridicate, nivel care se va reflecta direct în prețurile plătite de șoferi la pompă în următoarele săptămâni.
