Fondul Monetar Internațional trage un semnal de alarmă pentru guvernele europene, inclusiv cel de la București. FMI avertizează factorii de decizie să nu repete „greșelile costisitoare” din trecut, cum ar fi reducerea taxelor la combustibili, măsuri considerate ineficiente și prost direcționate, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
„Măsuri neînțelepte” care ajută bogații
Deși la prima vedere plafonarea prețurilor sau tăierea taxelor la carburanți pare o soluție tentantă pentru a calma scumpirile la energie, Fondul Monetar Internațional spune clar că „acestea sunt măsuri neînțelepte”. Dar cine beneficiază, pe bune, de aceste reduceri? Raportul publicat vineri arată că sprijinul larg avantajează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mai mari, care, clar, consumă mai multă energie.
Iar avertismentul se bazează pe lecțiile dure învățate în timpul crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. FMI îndeamnă guvernele să nu mai facă aceleași „greșeli costisitoare”.
logica e simplă. „Măsurile de sprijin largi și deschise sunt greu de anulat și ar trebui evitate”, a transmis creditorul de la Washington. Mai mult, astfel de politici slăbesc orice stimulent pentru populație și companii de a reduce consumul sau de a investi în eficiență energetică și alternative.
Cifrele crizei din 2022 vorbesc de la sine
Și nu sunt doar vorbe. Datele FMI arată că, în medie, guvernele europene au cheltuit 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pe pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022.
Peste două treimi din aceste sume uriașe nu au fost direcționate către un scop precis.
Numai ca analiza FMI a scos la iveală un detaliu șocant. Doar 0,9% din PIB ar fi fost de ajuns pentru a compensa integral creșterea costurilor la energie pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Practic, s-au cheltuit mult mai mulți bani decât era necesar, iar ajutorul nu a ajuns unde trebuia.
România și Germania, pe același drum
În ciuda acestor avertismente, unele țări par să meargă în aceeași direcție. În Germania, cea mai mare economie a Europei, coaliția de guvernare a propus reducerea taxelor la motorină și benzină cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioadă limitată de două luni, de la 1 mai până la 30 iunie.
Și România a decis recent o măsură similară. Guvernul a adoptat pe 3 aprilie o ordonanță de urgență care prevede reducerea temporară a accizei la motorina standard cu 30 de bani pe litru (adică 36 de bani în total, cu TVA inclus). Măsura se va aplica până la data de 30 iunie 2026.
Pe lângă această reducere, ordonanța introduce și o contribuție de solidaritate pentru companiile care obțin venituri din extracția și comercializarea petrolului românesc. Această taxă vizează profiturile considerate excepționale și este calculată în funcție de prețul petrolului Brent.
