Macron a zis nu. Scurt și clar. Franța nu intră în „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump, o structură care cere un miliard de dolari de la fiecare membru permanent și care pune pe jar Parisul cu întrebările pe care le ridică despre viitorul ONU.
Canada? Altă abordare. Participă, dar nu plătește nimic. Cele două țări au reacționat în ultimele ore la invitația americană pentru acest organism care stârnește controverse serioase, potrivit Digi24.
Ce deranjează Parisul în proiectul lui Trump
Oamenii lui Macron n-au stat să aleagă cuvinte. „În acest stadiu, nu intenționează să dea un răspuns favorabil”, a transmis Palatul Elysée pentru Le Monde. De ce refuză? Proiectul american „depășește cadrul Gazei” și pune sub semnul întrebării însăși arhitectura ONU. Asta e problema reală.
„Această inițiativă ridică întrebări importante, în special în ceea ce privește respectarea principiilor și structurii Organizației Națiunilor Unite, care nu pot fi în niciun caz puse în discuție”, a explicat sursa citată. Ministerul de Externe francez a ținut să sublinieze atașamentul față de Carta ONU și rezoluția 2803, votată în noiembrie 2025, care trasează drumul spre autodeterminarea palestiniană.
Pentru Paris, rezoluția asta înseamnă „o cale credibilă către statutul de stat palestinian” și dialog real între Israel și palestinieni. Consiliul lui Trump nu se potrivește cu viziunea asta. Punct.
Un miliard de dolari pentru un scaun permanent
Prețul? Piperat. Un document consultat de AFP arată că locul permanent costă un miliard de dolari. Invitația e valabilă trei ani. Lista invitaților e pestriță: Vladimir Putin, regele Iordaniei Abdallah al II-lea, Giorgia Meloni și Macron.
Kremlinul a confirmat luni dimineață contactarea lui Putin. Președintele rus, izolat diplomatic după ce a invadat Ucraina, primește invitație la aceeași masă cu lideri occidentali. Coincidență?
Proiectul de Cartă nu pomenește explicit Gaza, deși inițial Consiliul trebuia să coordoneze reconstrucția enclavei palestiniene. Obiectivul pare mult mai mare acum: să rezolve conflicte armate din toată lumea. O concurență directă pentru ONU? Mulți observatori cred că da.
Canada intră în joc, dar cu condiții
Ottawa a ales altceva. Nu plătește, dar vine. „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu și, deocamdată, nu s-a formulat nicio cerere în acest sens”, a precizat o sursă guvernamentală pentru AFP.
Prim-ministrul Mark Carney vrea totuși să fie acolo și are un motiv simplu. „Este important să avem un loc la masa negocierilor pentru a da formă acestui proces din interior”, a explicat un consilier de rang înalt. Pragmatism canadian clasic: dacă nu poți opri trenul, măcar urcă-te în el și vezi unde merge.
Canada s-a oferit voluntar pentru un loc temporar. Mai sunt detalii de pus la punct, dar direcția e limpede: prezență fără factură de un miliard.
Cine acceptă și cine ezită
Reacțiile sunt amestecate. O țară europeană a acceptat fără să clipească, dar identitatea exactă n-a fost confirmată oficial. Italia, prin Giorgia Meloni, pare mai deschisă decât Franța. Poziția finală? Încă necunoscută.
Consiliul pentru Pace ar trebui să supravegheze aplicarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului între Israel și Hamas. Să decidă viitorul Gazei, practic. Dar fără mandat clar și fără legitimitate internațională, structura riscă să rămână o inițiativă americană pe cont propriu.
Franța și Canada au trasat primele linii roșii. Următoarele zile vor arăta dacă alți lideri fac la fel sau dacă miliardele promise cântăresc mai greu decât principiile.
