Vladimir Putin anunta consolidarea apararii antiaeriene. Dronele ucrainene au lovit Sankt Petersburg

Atacurile cu drone schimba calculele militare

Cu doar câteva ore înainte de deschiderea forumului anual de investiții de miercuri, o dronă ucraineană a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit baza navală din apropiere, Kronstadt. Un nor gros de fum negru s-a ridicat deasupra celui de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei.

Zborurile au fost întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au tăiat chiar și serviciul de internet mobil pentru a încerca să prevină alte lovituri.

„Spre regretul nostru, unele dintre ele trec”, a recunoscut Vladimir Putin în fața șefilor agențiilor internaționale de presă. „Rusia are un sistem de apărare antiaeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl consolidăm, și vom face asta.”

Iar vulnerabilitatea marilor orașe rusești devine o problemă tot mai presantă pentru regim.

Conditiile pentru negocieri si respingerea Europei

În plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus joi negocieri față în față, printr-o scrisoare publică adresată direct liderului rus. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Putin nu a văzut încă documentul, dar a repetat că liderul de la Kiev poate veni la Moscova dacă dorește discuții.

Așa cum a detaliat Npr într-o corespondență de la fața locului, liderul rus susține că este deschis la un compromis bazat pe înțelegerile de la summitul din Anchorage, Alaska, purtate cu Donald Trump. Moscova vrea însă o soluționare cuprinzătoare, nu un armistițiu temporar.

„Nu este nevoie să suspendăm ostilitățile pentru a începe negocierile”, a explicat Putin. „În mod natural, partea ucraineană ar dori ca noi să suspendăm avansurile făcute de trupele ruse. Dar ar fi mai bine să punem capăt războiului acceptând compromisurile care au fost discutate în Anchorage.”

Dar oare ar accepta Kremlinul o mediere din partea Uniunii Europene? Liderul rus a respins categoric ideea. „Medierea presupune neutralitate. Unde este neutralitatea aici?”, a întrebat el, adăugând imediat: „Cum poate Rusia să aibă încredere în oameni care bat moneda pe necesitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei de ani de zile?”

Testele balistice si situatia de pe front

Când a venit vorba despre utilizarea rachetei balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik, discursul a devenit pur tehnic. Putin a confirmat că a fost trasă asupra unor ținte care au permis testarea capacității și preciziei, înainte de a fi folosită mai aproape de zone rezidențiale.

„Am lovit zona unde era convenabil să vedem rezultatele”, a spus el. „A fost important pentru luarea unei decizii privind viitorul utilizării în format complet a rachetei Oreshnik pe ținte desemnate, inclusiv cele din zone populate.”

Iar genul acesta de retorică militară și testarea de noi rachete balistice țin automat în alertă maximă țările de pe flancul estic, inclusiv România, unde radarele armatei monitorizează constant orice activitate aeriană suspectă în apropierea granițelor. Până la urmă, războiul se poartă la doar câteva sute de kilometri de noi.

Pe front, obiectivul principal rămâne controlul întregii regiuni Donețk din estul Ucrainei (în prezent, Kievul controlează aproximativ 15% din acest teritoriu). Liderul rus a declarat că „patriotismul și voința poporului rus” vor asigura atingerea obiectivelor stabilite de Moscova. „Trupele ruse avansează de-a lungul întregii linii de contact”, a susținut el.

Întrebat direct despre o investigație care urmărește 191 de incidente în Europa, inclusiv sabotaj și atacuri cibernetice puse de oficialii occidentali pe seama Rusiei, Putin a cerut dovezi. „Care sunt faptele specifice? Ce a fost dovedit?”, a reacționat președintele. „Acest lucru arată doar că anumite figuri politice din Occident încearcă să ducă la îndeplinire planuri agresive împotriva Federației Ruse.”

Dobanzi mari pentru stoparea inflatiei

Dincolo de front, economia rusă simte presiunea. Guvernul a majorat taxele și a crescut împrumuturile interne pentru a ține sub control deficitul bugetar, în timp ce impulsul inițial dat de cheltuielile militare s-a estompat vizibil.

Întrebat dacă economia suferă din cauza acțiunilor militare, Putin a parafrazat un citat celebru din Mark Twain, spunând că „zvonurile despre moartea mea sunt mult exagerate”. Numai că realitatea din teren a forțat Banca Centrală a Rusiei să ridice dobânda cheie la 14,5%.

„Am luat în mod deliberat măsuri pentru a răci economia”, a recunoscut președintele, numind rata uriașă a dobânzii „o decizie dificilă”.

Ce înseamnă asta concret pentru cetățenii ruși de rând? Credite mult mai scumpe și o încetinire forțată a consumului. „Puteți spune că ne-am răcit, sau puteți spune că nu am făcut încă totul, dar acestea sunt pași deliberați. Nu vrem ca inflația, hiperinflația, să ajungă la 60-80%, așa cum este în unele țări”, a justificat el. „Luptăm pentru sănătatea economiei ruse în ansamblu.”

În ceea ce privește politica externă dincolo de Ucraina, Putin a menționat că propunerea Moscovei de a prelua uraniu îmbogățit din Iran pentru depozitare (așa cum a făcut în acordul din 2015) rămâne valabilă pe masă. „Și suntem gata să o facem acum”, a precizat el.

Cât despre propriul viitor politic, liderul în vârstă de 73 de ani a râs când a fost întrebat dacă va candida pentru un nou mandat care l-ar menține în funcție până în 2036, când va avea 83 de ani. A răspuns scurt că „nici măcar nu mă gândesc la asta”.

„Doar Dumnezeu știe dacă vreunul dintre noi va fi suficient de sănătos… Pentru a supraviețui până mâine, poimâine, cu atât mai puțin să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm și să atingem obiectivele pe care ni le-am propus”, a afirmat Putin.

Constituția Rusiei (modificată substanțial prin ordinele date chiar de el în anul 2020) i-a resetat deja limitele de mandat, permițându-i din punct de vedere legal să rămână la putere pentru încă un deceniu.