Franța a decis retragerea personalului diplomatic neesențial de la ambasada sa din Teheran, au declarat luni surse pentru AFP, pe fondul protestelor din Iran. Angajații au părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, cu zboruri comerciale, potrivit News.
Ambasada Franței își adaptează activitatea
Ministerul francez de Externe a confirmat pentru AFP că „formatul Ambasadei a fost reconfigurat pentru a o pune în măsură să-și asigure misiunile în contextul local”. Ministerul a subliniat că protecția agenților și a cetățenilor francezi reprezintă o prioritate. Ambasada Franței la Teheran are, în mod normal, aproximativ 30 de expatriați, plus câteva zeci de angajați locali.
Ministerul a precizat că ambasada rămâne deschisă și funcțională, iar ambasadorul se află la post cu echipa sa. Serviciile necesare cetățenilor francezi aflați în Iran sunt asigurate.
Proteste în Iran
Iranul se confruntă cu proteste de la sfârșitul lunii decembrie. Inițial declanșate de comercianți din Teheran, nemulțumiți de costul ridicat al vieții, protestele s-au extins rapid în regiunile mai sărace din vestul țării. Manifestațiile vizează direct puterea condusă de ayatollahul Ali Khamenei.
Acestea sunt cele mai ample proteste de la cele din septembrie 2022, generate de moartea tinerei kurde Mahsa Amini, arestată de Poliția Moravurilor pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar impus femeilor. Peste 600 de persoane au fost ucise de la începutul manifestațiilor, conform unei organizații neguvernamentale (ONG).
Reacții internaționale și sancțiuni
Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat „violența statului”, care „lovește orbește” manifestanții. Londra a denunțat o reprimare „oribilă” și a cerut o „încetare imediată a violențelor”.
Uniunea Europeană (UE) intenționează să impună „noi sancțiuni, mai dure” împotriva Iranului, ca răspuns la reprimarea protestelor.
Contramanifestații pro-guvernamentale
Autoritățile iraniene au organizat adunări masive în întreaga țară. Mii de iranieni au participat la aceste adunări, la apelul președintelui iranian Massoud Pezeshkian. Televiziunea de stat a difuzat imagini cu mulțimi adunate în Piața Revoluției din Teheran, în semn de susținere față de guvern.
Puterea iraniană se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări de la proclamarea Republicii islamice, în 1979.
Cauzele protestelor
Protestele din Iran au început ca urmare a nemulțumirilor economice, dar s-au transformat rapid într-o contestare a regimului politic. Mulți iranieni sunt nemulțumiți de lipsa de libertăți civile, de corupție și de situația economică precară. Reprimarea violentă a protestelor a intensificat nemulțumirea publicului.
Tensiunile regionale și sancțiunile internaționale impuse Iranului din cauza programului său nuclear complică situația. Aceste sancțiuni au afectat economia iraniană și au contribuit la creșterea prețurilor și la scăderea nivelului de trai.
Reacții internaționale
Condamnarea internațională a reprimării protestelor din Iran a fost generală. Mai multe țări și organizații internaționale au cerut guvernului iranian să respecte drepturile omului și să permită proteste pașnice. Statele Unite au impus deja sancțiuni împotriva unor oficiali iranieni implicați în reprimarea protestelor.
Uniunea Europeană se pregătește să impună noi sancțiuni, însă există dezacorduri între statele membre cu privire la amploarea și natura acestor sancțiuni. Unele țări sunt reticente în a lua măsuri care ar putea destabiliza și mai mult situația din Iran.
