Friedrich Merz propune statutul de membru asociat la UE pentru Ucraina. Ce prevede planul

Ce înseamnă statutul de membru asociat pentru Kiev

Concret, planul îi oferă Ucrainei acces direct la masa deciziilor din Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European. Va fi o prezență fără drept de vot și fără un portofoliu dedicat, dar cu posibilitatea de a accesa treptat fondurile europene.

„Este clar că nu vom putea finaliza procesul de aderare în scurt timp, având în vedere nenumăratele obstacole, precum și complexitățile politice ale proceselor de ratificare din diferite state membre”, scrie Merz într-o scrisoare trimisă liderilor europeni.

Iar soluția găsită de Berlin vine cu o greutate militară reală. Statutul ar permite Kievului să ceară ajutorul altor state membre în cazul unui nou atac rusesc, în baza Articolului 42.7 din tratatele UE. Este o prevedere comparată adesea cu Articolul 5 al NATO, deși formularea diferă, lăsând țărilor flexibilitate în a oferi sprijin militar, economic, medical sau diplomatic pentru a crea o garanție de securitate substanțială.

„Acum este timpul să avansăm cu curaj în integrarea Ucrainei în UE prin soluții inovatoare, ca pași imediati înainte”, a subliniat cancelarul german.

Dar cum ne afectează pe noi această mutare diplomatică de la Berlin? O garanție de securitate extinsă la granița estică a Uniunii Europene înseamnă automat un filtru de protecție suplimentar și pentru România, o țară aflată direct în prima linie a flancului estic.

Garanții de securitate și o clauză de suspendare

Așa cum a relatat marți dimineață Euronews într-o analiză detaliată a documentului, planul german include un mecanism de înghețare rapidă a acestui statut. Dacă autoritățile de la Kiev fac pași înapoi privind drepturile fundamentale, statul de drept sau reformele structurale (un detaliu extrem de important cerut de Bruxelles), calitatea de membru asociat se suspendă imediat.

„Am oferi deja acum Ucrainei un echivalent substanțial al calității de membru, care depășește cu mult ceea ce am putea livra pe termen mediu prin metodologia noastră de aderare, în special având în vedere procesul de ratificare”, explică Merz în document.

„Vom continua cu procedura obișnuită de aderare pentru a ne asigura că obținem și aderarea formală cât mai repede posibil”, a adăugat el.

Numai că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins deja ideea unei integrări simbolice luna trecută, la summitul informal din Cipru, argumentând că oamenii săi nu mor simbolic.

„Căutăm aceeași calitate de membru cu drepturi depline pe care o are fiecare națiune a UE, de la Cipru la Polonia. Singurul lucru pe care îl cerem este accelerarea aderării depline, cu o dată clară de începere a aderării”, a declarat liderul de la Kiev la reuniunea respectivă.

Semnalul politic și negocierile cu Ungaria

Până la urmă, Merz recunoaște că o astfel de propunere fără precedent va ridica o „serie de întrebări cu privire la fezabilitatea sa politică, tehnică și legală”. Dar le cere liderilor blocului comunitar să adopte „o abordare constructivă față de acest statut special”, adaptat faptului că țara este încă în război.

„Va fi un semnal politic puternic de care Ucraina și cetățenii săi au atât de multă nevoie în lupta lor continuă împotriva agresiunii ruse”, susține cancelarul. „Va ajuta la facilitarea discuțiilor de pace în curs ca parte a unei soluții de pace negociate. Acest lucru este esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci pentru securitatea întregului continent.”

În aceeași scrisoare, el dă asigurări că inițiativa „nu trebuie și nu va” deraia procesul de aderare al altor candidați. Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest ar trebui să beneficieze la rândul lor de „acces privilegiat” la piața unică și de „legături mai strânse” cu instituțiile europene.

Dincolo de discuțiile de la Berlin, Austria, Republica Cehă, Italia, Slovacia și Slovenia au circulat propria lor propunere pentru o integrare sectorială a tuturor țărilor candidate.

„Scopul meu ar fi să ajungem la un acord în curând și să înființăm un grup de lucru dedicat pentru a pune la punct detaliile”, a transmis liderul german. „Sunt convins că vom găsi o cale comună pentru Ucraina, precum și pentru ceilalți candidați!”

Cert e că plecarea lui Viktor Orbán schimbă dinamica la nivel înalt. Succesorul său, Péter Magyar, s-a arătat dispus să ridice veto-ul maghiar pentru a deschide primul pachet de negocieri cu Kievul, denumit „fundamente”. Magyar vrea însă ca acest pas să aibă loc abia după o întâlnire cu Zelenski pe tema minorității maghiare din Ucraina, subiect pentru care au fost lansate consultări formale chiar săptămâna aceasta.

Dacă se vor înregistra suficiente progrese, Ucraina ar putea deschide primul cluster de negocieri la summitul celor 27 de lideri de la Bruxelles, programat pentru 18-19 iunie. Celelalte cinci clustere ar putea fi deschise pe parcursul anului 2026.