Comisia Europeană încearcă să oprească o nouă explozie a prețurilor la alimente printr-un plan de urgență dedicat pieței de îngrășăminte. Criza din Orientul Mijlociu și blocajele comerciale au scumpit masiv producția agricolă, iar liderii de la Bruxelles avertizează că aceste costuri se transferă direct în notele de plată de la supermarket.
Legătura directă dintre gaze și coșul de cumpărături
Închiderea Strâmtorii Ormuz a dat peste cap comerțul mondial. Pe aici trec 30% din îngrășămintele lumii și 20% din rezervele de gaze naturale. Și cum producția de îngrășăminte pe bază de azot depinde masiv de gazele naturale, sistemul alimentar european a devenit extrem de vulnerabil la șocurile provocate de combustibilii fosili. Iar problema nu rămâne doar la Bruxelles. Când prețul gazului crește pe piețele internaționale, românii simt asta direct la raft, plătind mai mult pentru legumele, fructele și cerealele care ajung în piețele și supermarketurile de la noi. V-ați gândit vreodată la cât de mult depinde pâinea de pe masă de rutele maritime din Orientul Mijlociu?
Prețurile îngrășămintelor destinate fermierilor din UE rămân mult peste nivelurile de dinaintea crizei, după o nouă creștere bruscă înregistrată la începutul anului 2026. Exact cum a relatat Euronews într-o analiză publicată recent, volatilitatea este alimentată de războiul Rusiei din Ucraina, de restricțiile comerciale și de criza din Orientul Mijlociu (inclusiv conflictul condus de SUA împotriva Iranului).
Avertismentele bancherilor. Când lovesc scumpirile
Un înalt oficial al Comisiei a insistat pe 18 mai că disponibilitatea alimentelor nu este momentan în pericol. Agricultorii și-au făcut stocuri de îngrășăminte încă de anul trecut, iar semănatul decurge normal.
Cifrele vorbesc de la sine.
Prognoza Băncii Centrale Europene arată că inflația alimentară va rămâne ușor peste ținta de 2% până la sfârșitul anului 2026. Oficialii UE estimează că un val major de scumpiri va lovi consumatorii în următoarele 6 până la 12 luni, totul depinzând de evenimentele meteorologice și de climă. Mai direct, banca olandeză Rabobank a calculat că inflația prețurilor la alimente va lovi portofelele europenilor până la Crăciun.
Reacția fermierilor și noile reguli
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a explicat că Europa trebuie să își intensifice eforturile pentru a „produce mai mult și a depinde mai puțin” de alții pentru nutrienții necesari agriculturii. Bruxelles-ul intenționează să mobilizeze resurse bugetare pentru a sprijini fermierii înainte de următorul sezon de semănat, încurajând producția internă și alternativele reciclate.
Planul prevede plăți în avans și fonduri de urgență, cu condiția ca agricultorii să reducă utilizarea substanțelor sintetice și să adopte îngrășăminte pe bază de bio-componente. Comisia va examina inclusiv măsuri de stocare, mecanisme de achiziții comune și o monitorizare mai strictă a prețurilor.
Numai că agricultorii sunt nemulțumiți de banii puși pe masă. Peter Meedendorp, președintele Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), a transmis că tinerii fermieri sunt „gata să contribuie” la reziliența agricolă a blocului, dar a avertizat că sectorul nu poate continua „suportând singur costurile în creștere ale factorilor de producție, șocurile geopolitice și așteptările privind investițiile”.
„Diagnosticul este acum din ce în ce mai clar. Ceea ce așteaptă fermierii sunt instrumente concrete, finanțare concretă și rezultate concrete”, a declarat Meedendorp.
Să fim serioși, promisiunile pe hârtie nu țin loc de subvenții. Grupul industrial Copa Cogeca a catalogat planul Comisiei drept o „profundă dezamăgire”, criticând absența unui „răspuns real” la provocările din teren.
„Dacă, în săptămânile și lunile următoare, prețurile pentru principalele categorii de îngrășăminte rămân la nivelurile actuale, criza agricolă se va transforma rapid în inflație alimentară pentru consumatorii europeni și într-o criză alimentară la scară globală”, a transmis Copa Cogeca într-un comunicat oficial.
Banii promiși de la Bruxelles
Pentru a calma spiritele, comisarul Hansen a anunțat marți că există 200 de milioane de euro în rezerva de criză a fondului agricol major al blocului și a exprimat intenții să „dubleze cel puțin această sumă”. Oficialul a promis un „sprijin excepțional” direcționat către cei mai afectați fermieri, plus fonduri suplimentare (din bugetul UE) pentru a „consolida cercetarea agricolă”.
„Scopul este de a avea un instrument financiar concret înainte de vară, când fermierii trebuie să decidă ce culturi să planteze pentru sezonul următor”, a explicat Hansen jurnaliștilor.
Suma exactă depinde acum de negocierile politice dintre colegiuitorii UE, Parlamentul European și Consiliu.
