Statele Unite reduc prezența militară din Europa de la patru la trei brigăzi de luptă, o decizie care readuce efectivele la nivelul din anul 2021, dinaintea invaziei ruse în Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, încearcă să mențină calmul pe flancul estic și declară că nu vede „o problemă majoră” în hotărârea luată de președintele american Donald Trump.
Tensiuni diplomatice la vârful Alianței
Dincolo de discursurile oficiale de la Bruxelles, realitatea din teren arată falia dintre Washington și europeni. Surse diplomatice de la vârful NATO au dezvăluit că americanii nu și-au consultat deloc aliații înainte de a anunța această retragere. Nici calendarul implementării nu este clar pentru statele membre.
Până la urmă, această repoziționare militară ar fi strâns legată de disensiunile personale dintre Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz. Totul a pornit pe fondul divergențelor privind războiul din Iran.
Cum ne afectează asta pe noi? Să fim serioși, când Washingtonul își mută atenția strategică spre Asia, flancul estic devine automat mai vulnerabil. România și Polonia simt primele acest fior rece, în condițiile în care securitatea regională se bazează masiv pe predictibilitatea trupelor americane staționate aici.
Polonia cere explicații la Washington
Polonia, considerată până acum unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA în regiune, a trimis de urgență emisari la Washington. Varșovia cere explicații după decizia bruscă de a suspenda desfășurarea de trupe americane pe teritoriul său.
Așa cum arată informațiile publicate recent de Adevarul, oficialii americani au încercat să îndulcească pastila. Au numit Polonia un „aliat exemplar” și au precizat că se află în discuții pentru reprogramarea trimiterii trupelor.
Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, s-a întâlnit deja cu generalul Christopher Mahoney, numărul doi din Statul Major Joint al SUA. Kosiniak-Kamysz a declarat ulterior că nu există planuri definitive de tăiere a prezenței militare din Polonia.
Dar scepticismul maxim vine de la Berlin.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a taxat dur lipsa de transparență a americanilor. „Nu avem nicio confirmare clară. Singurul lucru pe care îl auzim este că măsura ar putea face parte din reducerea unei brigăzi americane în Europa. Este total neclar când se va întâmpla, dacă vizează doar Polonia și cum va afecta trupele staționate în Germania”, a declarat oficialul german.
America First și redistribuirea resurselor
Pentagonul a confirmat oficial reducerea numărului de brigăzi de luptă. Decizia reflectă fidel doctrina președintelui Trump, „America First” (America mai întâi).
Iar Mark Rutte dă asigurări că procesul se va desfășura într-un mod „structurat”. Șeful NATO consideră că aceste ajustări erau inevitabile, insistând că Washingtonul nu va abandona total bătrânul continent. Împreună cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, Rutte susține la unison că planurile de apărare ale Alianței nu vor fi afectate.
„A fost o decizie exact așa cum ne așteptam, complet în logica abordării fără surprize”, a minimizat Rutte impactul mutării, considerând procesul ca fiind unul de rutină.
De la Washington, vicepreședintele SUA, JD Vance, a intervenit pentru a calma spiritele. El a afirmat că blocarea temporară a celor 4.000 de soldați destinați Poloniei este doar o „simplă întârziere”.
Numai că Vance a trimis și un avertisment dur către cancelariile europene. El a subliniat că acest moment ar trebui să fie un impuls pentru ca Europa să își asume serios propria securitate. Oficialul american a explicat că SUA își redistribuie resursele pentru a-și întări siguranța națională (o mișcare logistică majoră). Vance a adăugat că Polonia este perfect capabilă să se apere singură, beneficiind doar de sprijinul, nu și de asistența totală a Statelor Unite.
Vineri, Statele Unite urmează să notifice oficial aliații cu privire la reducerea contribuției lor la Noul Model de Forțe al NATO, mecanismul prin care statele membre alocă resurse pentru descurajarea unei eventuale agresiuni rusești.
