Germania, țara care acum trei ani promitea cea mai liberală legislație din Europa, pune frână bruscă și anunță că vrea să anuleze legalizarea canabisului. Vestea, venită pe 12 martie 2026, zguduie continentul și oferă o lecție dură României, unde o lege similară, dar mult mai timidă, zace blocată în sertarele Parlamentului de aproape șapte ani. Eșecul experimentului german arată că drumul de la intenție la realitate este plin de capcane legale și sociale. Articolul de față explică de ce a eșuat planul Berlinului, care este situația exactă a legii în România și ce modele alternative există în alte state europene.
Experimentul german, eșuat înainte de a începe
În 2023, ministrul german al Sănătății, Karl Lauterbach, prezenta cu optimism un plan ambițios: distribuția controlată de canabis pentru adulți, în magazine specializate. Obiectivele sunau bine pe hârtie: reducerea criminalității, protejarea tinerilor prin produse de calitate și lovirea pieței negre. Guvernul de la Berlin primise chiar și un acord de principiu de la Comisia Europeană. Doar că, trei ani mai târziu, întregul proiect pare să se fi prăbușit. Criticii de la acea vreme, care avertizau că planurile vor încălca legislația UE și tratatele internaționale, par să fi avut dreptate. Surse de la Berlin indică faptul că presiunea legală, combinată cu incapacitatea de a controla piața neagră, a forțat coaliția de guvernare să facă un pas înapoi. Promisiunea unor produse „de calitate pură” și a unei mai bune protecții pentru tineri nu a putut fi garantată în practică.
România, blocată în „Legea Victoria”
În timp ce Germania experimenta și eșua, România bate pasul pe loc. Proiectul de lege pentru legalizarea canabisului în scop exclusiv medical, cunoscut ca „Legea Victoria”, este o saga a amânărilor. Inițiat încă din decembrie 2019 de parlamentari de la toate partidele, actul normativ a trecut tacit de Senat, dar s-a împotmolit la Camera Deputaților. A fost nevoie de peste trei ani pentru o primă dezbatere reală în Comisia de Sănătate, în martie 2023. Legea poartă numele mamei avocatei Alexandra Cârstea, care a murit de cancer și pentru care canabisul medicinal, procurat din străinătate, a fost singura alinare a durerilor. „Mama nu mai putea folosi medicația clasică”, a povestit Alexandra, care a strâns aproape 30.000 de semnături într-o petiție pentru a susține proiectul.
Deși politicieni de la PSD, PNL, USR și chiar AUR și-au declarat susținerea, legea este blocată de avizele negative ale instituțiilor statului. Guvernul Cîțu, în 2021, a trimis un punct de vedere negativ de peste 20 de pagini, invocând legi din 1973 și convenții internaționale. Ministerul Afacerilor Interne, prin Agenția Națională Antidrog, și DIICOT se opun vehement formei actuale. Procurorii au atras atenția asupra riscului unei „criminalități asociate” pe care legea ar putea-o genera. Povestea lui Giancarlo Cristea, un pacient cu o boală incurabilă, este emblematică. El a fost nevoit să emigreze în Marea Britanie pentru a putea urma legal un tratament cu canabis, după ce în România îl procura de pe piața neagră. Situația lui arată costul uman al acestei blocade legislative, care se desfășoară conform procesului de pe site-ul Camerei Deputaților.
Europa, un mozaic de legi și interdicții
Eșecul Germaniei nu înseamnă că întreaga Europă merge în aceeași direcție. Dimpotrivă, continentul este un puzzle legislativ. Malta a devenit, în decembrie 2021, prima țară din UE care a legalizat deținerea a până la 7 grame și cultivarea a patru plante de canabis pentru uz personal. Luxemburg a anunțat planuri similare. La polul opus se află Ungaria, care a votat la ONU împotriva recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății privind uzul medical, atrăgându-și un proces din partea Comisiei Europene la Curtea de Justiție a UE.
Între aceste extreme, există mai multe modele. Țările de Jos au o politică de toleranță celebră, deși vânzarea rămâne tehnic ilegală. Cehia permite de ani buni cumpărarea de produse pe bază de canabis din farmacii, cu rețetă. Chiar și în România, președintele Agenției Naționale a Medicamentului, Răzvan Prisada, recunoștea în 2023 că „există în acest moment două medicamente care sunt autorizate în spațiul Uniunii Europene și care au la bază canabisul”.
Ce poate învăța Bucureștiul
Decizia Germaniei de a anula legalizarea este un semnal de alarmă. Arată că o abordare de tip „totul sau nimic” poate fi sortită eșecului, mai ales când vine vorba de o legislație europeană complexă. Pentru România, lecția ar putea fi că o abordare graduală, axată strict pe componenta medicală, are mai multe șanse de succes. Exemplul Maltei sau al Cehiei arată că există căi de mijloc. Problema la București nu pare a fi lipsa unui model, ci paralizia decizională. Voința politică, declarată de toate partidele, se lovește de un zid birocratic ridicat de instituții care preferă interdicția în locul reglementării. Întrebarea este dacă eșecul german va fi folosit ca pretext pentru a îngropa definitiv „Legea Victoria” sau, dimpotrivă, ca un imbold pentru a crea o legislație românească inteligentă, care să învețe din greșelile altora. Pentru pacienții care suferă, timpul nu mai are răbdare.
