Germania se indreapta spre cel mai mare deficit bugetar de la reunificare

### Previziuni alarmante pentru finanțele publice germane

Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a subliniat că, deși raportul deficitului guvernamental va scădea în acest an, acesta va crește dramatic la puțin peste 4% până în 2027. Această creștere este în mare parte datorată cheltuielilor mai mari pentru apărare și infrastructură, dar și reducerilor de taxe și subvențiilor pentru întreprinderi și gospodării. De asemenea, se estimează că raportul datoriei Maastricht va crește la aproximativ 66% până în 2027, comparativ cu 62,5% la sfârșitul anului 2024. Nagel a afirmat că finanțele publice ale Germaniei sunt capabile să facă față acestei creșteri temporare a deficitului și datoriei.

Această schimbare marchează o deviere semnificativă de la politica fiscală conservatoare pe care Germania a adoptat-o de-a lungul timpului. Germania a fost văzută ca un model de disciplină fiscală în zona euro, respectând limitele stricte ale deficitului bugetar.

### Relaxarea controversată a frânei datoriei

În martie 2025, Germania a decis să relaxeze frâna datoriei, ceea ce a permis guvernului să împrumute sume considerabile pentru a acoperi cheltuielile, în special în domeniul apărării și infrastructurii. Aceasta va conduce la o creștere semnificativă a consumului și investițiilor publice începând cu 2026. Nagel a menționat că aceste cheltuieli suplimentare vor contribui la o creștere a PIB-ului până la sfârșitul anului 2027, marcând o schimbare față de decenii de austeritate fiscală.

Reforma frânei datoriei a fost adoptată de Bundestag cu un sprijin semnificativ din partea partidelor principale, inclusiv SPD, CDU/CSU și Verzii. În contrast, partidele FDP, AfD, Die Linke și BSW au votat împotrivă.

### Contextul economic care justifică schimbarea

Decizia de a modifica disciplina fiscală a fost influențată de stagnarea economică înregistrată în Germania în ultimii ani. Țara se confruntă cu nevoi urgente de investiții în infrastructură, digitalizare și tranziția energetică. Criza generată de pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina au evidențiat slăbiciunile modelului fiscal conservator.

Friedrich Merz, liderul CDU/CSU și actual cancelar, a justificat reforma prin invocarea războiului din Ucraina și deteriorarea relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Deși anterior negase intenția de a modifica frâna datoriei, acum a decis să avanseze această reformă.

Robin Winkler, economist-șef la Deutsche Bank Research, a catalogat această schimbare drept una istorică, subliniind amploarea transformării politicii economice germane.

### Implicații pentru Uniunea Europeană

Strategia fiscală nou adoptată de Germania generează întrebări serioase în cadrul fiscal al Uniunii Europene. De-a lungul timpului, țări precum Franța, Italia și Grecia s-au confruntat cu dificultăți sub regulile stricte de datorie ale UE. Germania, care se abate acum de la aceste reguli, va trebui să facă față presiunilor internaționale.

Think tank-ul Bruegel a subliniat că noua abordare contrazice reglementările Uniunii Europene. Potrivit acestora, țările cu o datorie peste 60% din PIB trebuie să o reducă în termen de șapte ani. Cu toate acestea, datoria Germaniei, care se ridică în prezent la 67% din PIB, va continua să crească.

### Investiții masive în apărare și infrastructură

Germania intenționează să aloce peste 500 de miliarde de euro pentru un fond special de infrastructură în următorul deceniu. În cadrul negocierilor, Verzii au obținut angajamente pentru 100 de miliarde de euro din acest fond pentru proiecte de transformare climatică și economică. Reforma prevede, de asemenea, scutirea cheltuielilor pentru apărare de la calculul frânei datoriei, ca răspuns la presiunile NATO privind cheltuielile militare.

Cheltuielile guvernamentale crescute vizează modernizarea infrastructurii vechi, accelerarea digitalizării și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon până în 2040. Liderii din industrie au exprimat susținerea pentru aceste inițiative, evidențiind importanța infrastructurii moderne pentru stabilitatea economică pe termen lung.

### Critici și îngrijorări ale economiștilor

Deși reforma are un sprijin semnificativ, există și critici. Un raport recent de la Institutul Ifo din München arată că 48% dintre economiști se opun reformei frânei datoriei, în timp ce 44% o sprijină. Criticii susțin că abandonarea disciplinei fiscale ar putea afecta credibilitatea Germaniei pe piețele internaționale. Aceștia avertizează că deficitele mari ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut și la o presiune suplimentară asupra finanțelor pe termen lung.

Susținătorii reformei argumentează că investițiile în infrastructură și tehnologie vor genera o creștere economică care va susține sustenabilitatea fiscală. Un raport recent sugerează că investițiile în domeniul ecologic și industrial pot conduce la o creștere economică puternică și la o mai bună sustenabilitate fiscală.

### Perspective pentru economia germană

Bundesbank preconizează că politica fiscală expansivă va contribui la o redresare a economiei germane începând cu 2026. Economia a stagnat din 2023, iar sectorul industrial a întâmpinat dificultăți pe piețele de export. Se estimează că exporturile vor scădea semnificativ în 2025, cu o ușoară revenire în anul următor.

Inflația va încetini la 2,2% ca medie anuală în 2025, urmând să scadă temporar la 1,5% în 2026. Aceasta va crește din nou la 1,9% în 2027, influențată de fluctuațiile prețurilor energiei.