Groenlanda și NATO au bătut palma pentru a-și consolida apărarea, un răspuns indirect la apetitul lui Donald Trump pentru insulă. Guvernul autonom danez și Alianța Nord-Atlantică au anunțat luni că vor lucra împreună pentru a descuraja orice tentativă a fostului președinte american de a anexa teritoriul, conform Euronews.
Tensiunile reaprinsă de declarațiile lui Trump
Duminică, Trump a aruncat din nou gaz pe foc, afirmând că Statele Unite vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”. Nu s-a oprit aici, ironizând capacitățile de apărare ale insulei, despre care a spus că se limitează la „două sănii trase de câini”. Serios?
În fața acestei amenințări voalate, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și-a pus speranțele în NATO, alianța militară condusă de SUA. „Securitatea și apărarea noastră țin de NATO. Asta e o linie roșie, clar și răspicat”, a punctat Nielsen într-o postare pe rețelele sociale.
Guvernul său „va face tot posibilul pentru ca dezvoltarea apărării în și în jurul Groenlandei să se facă în strânsă colaborare cu NATO, dialogând cu aliații noștri, inclusiv Statele Unite, și lucrând împreună cu Danemarca”, a adăugat el. Practic, Groenlanda vrea să se asigure că nu va fi luată prin surprindere.
Reacția NATO
Șeful NATO, Mark Rutte, a confirmat luni că alianța lucrează la „următorii pași” pentru a spori securitatea arctică. Diplomații NATO spun că unii membri ai alianței vin cu idei, inclusiv posibilitatea lansării unei noi misiuni în regiune. Se discută, se analizează, nimic concret deocamdată.
Discuțiile sunt abia la început și nu există propuneri concrete pe masă momentan, spun surse din interior. Trump a insistat că Groenlanda trebuie să ajungă sub controlul SUA, argumentând că teritoriul autonom danez este vital pentru securitatea națională. Oare chiar așa?
Amenințările lui Trump
Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că, dacă Washingtonul ar ataca Groenlanda, ar fi sfârșitul NATO. Într-o încercare de a calma spiritele, Copenhaga a investit serios în securitatea din regiune, alocând aproximativ 90 de miliarde de coroane (11 miliarde de euro) până în 2025. Un gest de bunăvoință sau o măsură de precauție?
Groenlanda, cu o populație de circa 57.000 de locuitori, este un teritoriu vast, bogat în resurse minerale, majoritatea neexploatate. E considerată o zonă strategică importantă. De la Al Doilea Război Mondial și în timpul Războiului Rece, insula a găzduit mai multe baze militare americane, dar acum a mai rămas doar una.
Potrivit lui Rutte, Danemarca nu ar avea nicio problemă cu o prezență militară americană mai mare pe insulă. Conform unui tratat din 1951, actualizat în 2004, Statele Unite ar putea pur și simplu să notifice Danemarca dacă ar dori să trimită mai multe trupe. Simplu, nu?
Eforturi diplomatice
Danemarca nu stă cu brațele încrucișate și pe frontul diplomatic. O întâlnire între reprezentanții danezi și groenlandezi și secretarul de stat american Marco Rubio este programată săptămâna aceasta. Presa americană și daneză scrie că întâlnirea ar trebui să aibă loc miercuri la Washington. Să vedem ce iese.
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a postat luni o fotografie de la o întâlnire cu omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt. Se pare că Danemarca vrea să arate că este unită cu liderii teritoriului autonom înainte de întâlnirea cu reprezentanții SUA. Un front comun, ca să nu existe disensiuni.
Presa daneză a relatat săptămâna trecută despre o videoconferință tensionată între parlamentarii danezi și omologii lor groenlandezi cu privire la modul de negociere cu Washingtonul. În fața amenințărilor repetate ale lui Trump, Nielsen a recunoscut luni: „Înțeleg perfect dacă există neliniște”. Normal, cine ar sta liniștit?
Într-o declarație publicată luni, guvernul din capitala Nuuk a transmis clar că „nu poate accepta în nicio circumstanță” o preluare americană a Groenlandei. Colonie daneză până în 1953, Groenlanda a obținut autonomia 26 de ani mai târziu și se gândește să-și slăbească și mai mult legăturile cu Danemarca. Vrea să fie stăpână pe propriul destin.
Reacția populației
Sondajele arată că populația Groenlandei se opune categoric unei preluări americane. „Am fost colonie atâția ani. Nu suntem pregătiți să fim din nou colonie și colonizați”, a declarat pescarul Julius Nielsen pentru agenția de presă AFP în weekend. Un mesaj clar și concis.
O delegație bipartizană a Congresului SUA va merge la Copenhaga mai târziu în această săptămână, într-o încercare de a arăta unitate între Statele Unite și Danemarca. Senatorul Chris Coons va conduce călătoria a cel puțin nouă membri ai Congresului, iar grupul va fi la Copenhaga vineri și sâmbătă, potrivit unui consilier al Congresului familiarizat cu planificarea călătoriei. Diplomatie la nivel înalt.
Context despre Groenlanda
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, este un teritoriu autonom al Danemarcei, situat între Oceanul Arctic și Oceanul Atlantic. Importanța sa strategică a crescut în ultimii ani, pe măsură ce topirea gheții arctice a deschis noi rute maritime și a scos la iveală resurse naturale valoroase. Un El Dorado înghețat?
Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda nu e de ieri, de azi. În 1946, SUA au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru a cumpăra insula, dar oferta a fost refuzată. În 2019, președintele Donald Trump a stârnit un scandal când a sugerat din nou că SUA ar trebui să cumpere Groenlanda. Istoria se repetă?
Resursele minerale ale Groenlandei includ uraniu, minereuri rare și alte metale prețioase, care sunt esențiale pentru producția de tehnologie modernă. Controlul asupra acestor resurse ar putea oferi SUA un avantaj strategic în competiția globală. Miza e mare, nu glumă!
