Guvernul României a explicat motivele din spatele majorării impozitelor pe clădiri, terenuri și autovehicule. Decizia vine în contextul reformei fiscale asumate și al angajamentelor pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit Adevărul. „Nu mai puteam continua în felul acesta”, a transmis Executivul. Noile reguli vor aduce în 2026 o creștere estimată de aproximativ 3,7 miliarde de lei din impozitele pe proprietate.
Situația României în contextul european
România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților – doar 0,55% din PIB. Media UE este de 1,85%. Această diferență majoră a pus țara într-o poziție defavorabilă față de restul statelor membre. Între timp, existau discrepanțe uriașe între localități, iar impozitele nu reflectau valoarea reală de piață a proprietăților.
Peste o treime din sumele datorate nu erau încasate. Situația a generat pierderi importante pentru autoritățile locale și inechități între contribuabili. Lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale au fost alte consecințe. Sistemul existent nu mai putea funcționa eficient.
Reforma fiscală și angajamentele europene
Reforma a fost asumată încă din 2021-2022, prin PNRR și în toate negocierile cu Comisia Europeană. A fost inclusă și în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Guvernul spune că măsurile sunt necesare pentru alinierea la standardele europene și creșterea veniturilor locale. Mai exact, ele asigură accesul României la fondurile din PNRR. Amânarea deciziilor punea în pericol accesarea fondurilor europene și genera dezechilibre bugetare locale.
Autoritățile lucrează acum la remedierea problemelor din aplicarea noilor reguli. Implementarea acestor măsuri este crucială pentru respectarea angajamentelor în fața Comisiei Europene și pentru menținerea accesului la finanțarea europeană.
Impactul bugetar estimat pentru 2026
Noile reguli vor aduce în 2026 o creștere estimată de aproximativ 3,7 miliarde de lei din impozitele pe proprietate. Asta înseamnă peste 30% față de 2025. Din această sumă, 1,42 miliarde lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din cele pe terenuri și 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, se arată în informarea de presă. Această redistribuire va permite autorităților locale să își finanțeze mai bine activitățile și investițiile.
Modificările la impozitarea clădirilor și terenurilor
Baza de impozitare a fost actualizată. Au fost eliminate valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață, preconizată pentru 1 ianuarie 2027, valoarea impozabilă a fost majorată cu aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp. Această actualizare reprezintă un pas important către un sistem fiscal mai echitabil.
Au fost eliminate mai multe reduceri acordate în funcție de vechimea clădirilor și de tipul acestora. Totodată, autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale. Consiliile locale pot majora taxele și cu până la 100%, în funcție de criterii economice și sociale. Guvernul estimează o creștere medie a impozitelor de 70-80%. Însă în unele cazuri majorările pot fi mai mari, din cauza efectului cumulativ al actualizării bazei de calcul, eliminării facilităților și creșterii cotelor locale.
Noile reguli pentru impozitarea autovehiculelor
Structura de bază a sistemului a rămas neschimbată. Calculul se face în continuare în funcție de capacitatea cilindrică. Noile valori sunt însă diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, mașinile mai poluante plătesc impozite mai mari, iar cele cu standarde Euro recente beneficiază de creșteri mai reduse. Această diferențiere urmărește să încurajeze utilizarea vehiculelor mai puțin poluante.
Cât despre autoturismele hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferențierea să se facă în funcție de nivelul real al emisiilor de CO2. Nu doar de încadrarea generică în categoria hibrid. Astfel, doar vehiculele cu emisii sub 50 g/km CO2 pot beneficia de un tratament fiscal favorabil. Această măsură asigură că beneficiile fiscale sunt acordate doar vehiculelor cu un impact real redus asupra mediului.
Implementarea și provocările sistemului
Noile reguli fiscale reprezintă o schimbare majoră în sistemul de impozitare din România. Au impact direct asupra bugetelor familiilor și companiilor. Autoritățile centrale și locale colaborează pentru a asigura o implementare cât mai lină a acestor modificări. Complexitatea sistemului și diversitatea situațiilor existente la nivel local fac procesul dificil.
