Zeci de mii de turiști ajung anual în Delta Dunării, iar majoritatea folosesc ambarcațiuni rapide cu motor pentru a se deplasa. Ceea ce pare o simplă plimbare are însă efecte devastatoare asupra ecosistemului, avertizează dr. Mihai Marinov, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). Impactul este cu atât mai puternic în sezonul cald.
Impactul devastator al vitezei pe apă
Turismul cu ambarcațiuni dotate cu motoare de mare putere este una dintre cele mai dinamice forme de recreere din Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD), dar generează și presiuni ecologice uriașe. Iar vara, lucrurile se complică și mai mult. V-ați întrebat vreodată ce lasă în urmă o șalupă care gonește pe canale?
„Sezonul cald amplifică impactul negativ, deoarece coincide cu perioadele de reproducere ale faunei, cu niveluri ale apei mai scăzute și cu intensificarea fluxului turistic. Turismul maritim rapid cu ambarcațiuni motorizate are efecte profund nocive asupra ecosistemelor acvatice în sezonul cald”, explică cercetătorul. El subliniază că fragilitatea malurilor și sensibilitatea biodiversității fac ca impactul să fie mult mai sever aici. „Astfel, acesta variază de la eroziunea accelerată a malurilor până la perturbarea masivă a faunei și distrugerea vegetației acvatice”.
Paradoxul este, pe bune, uriaș.
Mii de oameni vin să admire natura, dar tocmai prezența lor contribuie la degradarea acesteia. „Turismul de masă în zonele protejate reprezintă sau poate reprezenta un factor de periclitare major la nivel mondial, transformând arii destinate conservării în zone cu ecosisteme fragile, supuse unei presiuni antropice intense. Această formă de turism depășește adesea capacitatea de suport a mediului, provocând degradarea resurselor naturale pe care, paradoxal, turiștii vin să le viziteze”, afirmă dr. Marinov.
Fauna, o victimă colaterală
Zgomotul, viteza și valurile produse de bărci nu doar erodează malurile, ci lovesc direct în viețuitoarele Deltei. Plantele subacvatice, esențiale pentru oxigenarea apei, sunt pur și simplu smulse de elice. „Valurile distrug vegetația de pe mal, accelerează eroziunea și duc la scăderea biodiversității, iar elicele pot tăia sau smulge plantele submerse, care sunt esențiale pentru viața din apă”, spune cercetătorul. Fără aceste plante, întregul ecosistem are de suferit.
Peștii sunt și ei afectați, în special în perioada de reproducere. „Vibrațiile produse de motoare deranjează peştii, mai ales în perioada de reproducere, când sunt foarte sensibili, putând să le afecteze comportamentul şi chiar succesul reproducerii. si, icrele depuse în vegetația submersă pot fi distruse de elice sau de valuri”, adaugă expertul. La toate acestea se adaugă poluarea cu combustibil și ulei de la motoarele vechi.
Dar poate cea mai gravă situație este cea a nurcii europene (o specie considerată critic periclitată). La nivelul întregii Uniuni Europene mai supraviețuiesc circa 5.000 de exemplare. „Nurca europeană […] este expusă într-un mod deosebit la schimbările produse de oameni: […] circulația ambarcațiunilor cu motoare puternice în aflux foarte mare care erodează platformele unde nurcile își cresc puii”, a mai spus cercetătorul.
Trasee turistice făcute „fără nicio evaluare”
În Deltă există rute turistice menite să reducă impactul, numai că planul inițial a fost abandonat. „Inițial, traseele turistice au fost proiectate astfel încât după un anumit număr de ani să fie desființate pentru refacerea naturii, iar alte noi trasee să fie identificate și date în exploatare. Nu s-a întâmplat așa. Noi și noi trasee au fost realizate și date în exploatare, fără nicio evaluare a impactului”, explică Marinov.
Soluția nu este adăugarea de noi rute, ci o regândire completă a sistemului. „Sunt necesare noi trasee turistice, însă nu prin adăugarea acestora la cele deja existente, ci prin reconsiderarea din temelii a traseelor turistice din RBDD printr-un studiu științific pentru reorganizarea traseelor turistice acvatice și terestre din Rezervație”, consideră dr. Mihai Marinov. Acesta propune trasee circulare, unele dedicate exclusiv turismului lent sau ambarcațiunilor fără motor.
Cert e că situația actuală nu mai poate continua. „Este clar că turismul din RBDD trebuie reorganizat complet. si, este necesar să se reorganizeze turismul ca urmare a erodării malurilor […] de către ambarcațiuni de tip Corsar cu motoare foarte puternice, a nerespectării traseelor turistice, iar coloniile de păsări sunt deja obiective turistice consacrate, deși acest lucru este ilegal”.
O amenințare de la uscat și una din cer
Problemele nu vin doar de pe apă. Suprapășunatul este un alt factor care distruge habitatele. Numărul de cai, vite și oi este mult peste limita admisă, iar animalele pasc excesiv, fără o rotație a pășunilor. „În primăvară, apetitul animalelor crește procentul de consum de până la 85-95%. Se distruge astfel primul strat de vegetație, speciile se vor dezvolta mai greu, solul se va tasa și va fi expus eroziunii”, a explicat dr. Mihai Marinov. Acest fenomen afectează grav zone precum Pădurea Letea sau grindul Caraorman.
Peste toate acestea se suprapune încălzirea globală. Seceta și temperaturile tot mai mari usucă Delta. „Delta Dunării este tot mai uscată, cu mai puține ploi, temperaturi tot mai ridicate și habitate vegetale aflate sub presiune. Zona trece printr-o transformare lentă, dar îngrijorătoare”, a punctat expertul. Nivelul scăzut al apei duce la dispariția locurilor unde peștii depun icrele, iar întregul lanț trofic este afectat. „În consecință, întregul lanț trofic se resimte sub efectul de domino”, a declarat Marinov.
Și păsările resimt schimbările. Clima tot mai caldă din nordul Europei le determină să nu mai migreze în număr la fel de mare spre sud. „Păsările care cu circa două decenii în urmă aveau o abundență foarte mare în timpul iernii au început să nu mai migreze prea mult în sud și să ajungă în România în efective mult mai reduse, deoarece găsesc condiții de temperatură propice mult mai la nord”, a conchis cercetătorul.
