Premierul ungar Viktor Orban se confruntă cu cel mai greu test al carierei sale politice. După 16 ani la putere, cu doar câteva zile înainte de alegerile din 12 aprilie, partidul său Fidesz este creditat cu 34% din intențiile de vot, în timp ce formațiunea de opoziție Tisza, condusă de fostul său aliat Péter Magyar, a urcat la 41%, conform unui sondaj realizat de Iránytű Intézet.
Un lider tot mai izolat în Europa
Iar conflictele cu Bruxelles-ul par să fi ajuns la apogeu. Orban, considerat cel mai puternic partener al lui Vladimir Putin în UE, a blocat în mod repetat pachete de ajutor financiar important pentru Ucraina, inclusiv unul de 90 de miliarde de euro. Relația sa cu Moscova a stârnit critici dure din partea partenerilor europeni. Ministrul său de Externe, Péter Szijjártó, a recunoscut că a împărtășit detalii ale întâlnirilor UE cu omologul rus Sergei Lavrov, descriind însă conversațiile drept „diplomație de zi cu zi”.
Reacția premierului polonez Donald Tusk a fost tranșantă: „Orban și ministrul său de Externe au părăsit Europa de mult timp”.
Deși primește susținerea lui Donald Trump pentru un al cincilea mandat, în Europa aliații săi provin mai degrabă din zona extremei drepte, iar premierul ungar este tot mai izolat printre liderii preocupați de unitatea europeană.
De la student idealist la „democrație illiberală”
Cum s-a ajuns aici? E drept că drumul a fost lung. În 1989, un tânăr Orban ținea un discurs de șapte minute în Piața Eroilor din Budapesta, în care spunea: „Dacă credem în propria noastră putere, suntem capabili să încheiem dictatura comunistă”. După o scurtă perioadă la Oxford, unde a studiat filosofia politică liberală, s-a întors pentru a-și construi cariera politică.
Numai că, odată ajuns la putere, discursul s-a schimbat. Orban a transformat partidul Fidesz într-o forță naționalistă, anti-liberală. Întrebat cum își definește politica, el a folosit termeni precum „democrație illiberală” sau „libertate creștină”. În schimb, aliații săi americani din mișcarea MAGA o numesc „conservatorism național”.
Consolidarea puterii și controversele
Revenit la putere în 2010, în plină criză economică globală, Orban a folosit „super-majoritățile” obținute în patru alegeri consecutive pentru a modifica legi și chiar constituția. Acest control de două treimi din parlament i-a permis să preia controlul asupra mass-media, în timp ce proiecte de stat costisitoare au ajuns în mâinile cercului său de apropiați.
Parlamentul European a avertizat în repetate rânduri (atât în 2018, cât și în 2025) asupra amenințărilor la adresa statului de drept, iar miliarde de euro în fonduri UE destinate Ungariei au fost înghețate. Pe plan intern, migranții și filantropul George Soros au devenit ținte constante, Orban acuzând organizațiile civice ale acestuia că „încearcă, în secret și cu bani străini, să influențeze politica maghiară”.
Imaginea sa publică se schimbă.
Până la urmă, carisma personală a fost cheia succesului său, însă mulți susținători par să se fi săturat de acuzațiile de corupție. Un semn clar a apărut în martie, când, în timpul unui discurs de campanie la Győr, premierul a fost huiduit.
Lovitură în sondaje
Și cifrele par să confirme această schimbare de atitudine. Sondajul realizat de centrul sociologic Iránytű Intézet arată o răsturnare de situație cu doar câteva zile înainte de scrutin. Partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat cu 41% din voturi.
În același timp, partidul de la guvernare Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, ar obține doar 34%.
După 16 ani la putere, Ungaria se află într-un punct critic. Alegerile din 12 aprilie vor decide dacă Viktor Orban își va continua mandatul sau dacă pentru țara vecină va începe un capitol politic complet nou.
