Întoarcerea la muncă după concediu COVID-19

50

Multe persoane prezintă încă simptome și la câteva luni după ce au fost diagnosticate cu COVID-19, deși testele de depistare a virusului sunt negative. Ele trebuie să se întoarcă la muncă, deoarece nu sunt total incapabile să-și reia ocupația. Însă revenirea la muncă, în acest caz, poate fi neplăcută din punct de vedere fizic și psihic. Unii colegi și șefi nu înțeleg întotdeauna ce se întâmplă cu angajatul despre care se crede că este vindecat. Revenirea la locul de muncă, inclusiv în sistem hibrid, poate fi dificilă, dar există mai multe metode de a gestiona complicațiile care pot apărea. 

Ce trebuie să știe angajatorul despre COVID-19

Dacă o persoană (sau mai multe) din companie/firmă a stat în concediu medical din cauza COVID-19, angajatorul trebuie să ia în considerare câteva aspecte.

Simptomele COVID-19 se pot menține pe termen lung

Înainte de întoarcerea la muncă, este necesar un test COVID negativ. Totuși, acest lucru nu este suficient. De exemplu, aproape 90% dintre cei care au fost diagnosticați cu COVID se plâng de oboseală. Există, de asemenea, printre simptome, durerile de cap și problemele cognitive, care pot afecta angajații din domenii administrative sau din educație, sau dificultățile respiratorii, din cauza cărora angajații care fac muncă fizică nu pot lucra. 

Convalescența poate fi lungă, chiar fără spitalizare

Chiar și în cazul pacienților care au avut o formă moderată de COVID-19, fără să necesite spitalizare, convalescența se poate dovedi grea. Perioadele în care pacientul se simte bine pot alterna cu cele cu dificultăți de respirație sau ritm cardiac accelerat la cel mai mic efort. Poate dura o lună și jumătate sau două până dispare tusea. În plus, în cazul persoanelor care au stat internate mult timp, convalescența presupune și refacerea masei musculare. Nu în ultimul rând, dacă bolnavul a fost intubat, laringele este afectat, ceea ce presupune reînvățarea reflexului de a înghiți și refacerea vocii.

Pacientul poate să sufere de tulburare de stres posttraumatic

Multe persoane care au suferit de forme simptomatice de COVID-19 au dificultăți la întoarcerea la muncă din cauză că suferă de tulburare de stres posttraumatic. Aceasta poate avea ca simptome tulburările de somn și atacurile de panică, de exemplu. Mai mult, după ce au trecut printr-o astfel de experiență, este posibil ca prioritățile personale, inclusiv slujba pe care o au, să fie reevaluate. Persoanele aflate în această situație ar trebui să discute cu medicul lor și cu specialistul în medicina muncii și, eventual, să ia concediu prelungit, pentru a se reface și psihic.

Susținerea din partea angajatorului

Angajatorii îi pot ajuta pe salariați să-și reia viața profesională prin diferite mijloace, cu condiția să existe flexibilitate și dorință de adaptare, două caracteristici necesare pentru o afacere de succes. Astfel, angajatul poate reveni la job cu jumătate de normă și, apoi, să crească perioada de lucru, după o evaluare. Temporar, poate să preia sarcini mai puțin complicate. Telemunca poate permite un ritm diferit față de activitatea de la birou și poate fi utilă pentru unii angajați din punct de vedere psihic. Nu în ultimul rând, decontarea de analize si teste de sange este o metodă de a sprijini angajatul care a fost bolnav, pentru că acesta poate să investigheze mai în amănunt care sunt problemele de care suferă post-COVID.

Respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție

O persoană care a trecut prin COVID-19 nu are imunitate totală sau definitivă în fața virusului Sars-Cov-2, deci, la întoarcerea la serviciu, ea trebuie să continue să aplice măsurile de protecție (în special spălarea regulată a mâinilor, folosirea dezinfectanților, ca gelul hidroalcoolic, purtarea măștii în interiorul spațiilor și vehiculelor comune), la fel ca toți colegii săi de muncă.

 

În concluzie, cu cât se acționează mai rapid pentru reintegrarea angajaților care au suferit de COVID-19, cu atât sănătatea fizică și psihică a acestora va fi mai bună.

Citește și
Spune ce crezi