Declarația președintelui Nicușor Dan, care a anunțat public că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR, aruncă scena politică într-o zonă de incertitudine constituțională. Într-un context tensionat, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, clarifică limitele puterii prezidențiale și explică procedurile care trebuie urmate, indiferent de preferințele politice ale șefului statului.
Poate președintele ignora majoritatea?
Întrebarea e simplă. Dacă PSD și AUR formează o majoritate parlamentară clară, mai are șeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? Până la urmă, cum stau lucrurile din punct de vedere constituțional? Augustin Zegrean susține că opțiunile președintelui sunt, de fapt, extrem de limitate în acest scenariu.
„În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul președinte al Curții Constituționale.
Ce se întâmplă dacă PSD iese de la guvernare
O altă criză ar putea fi declanșată de retragerea miniștrilor PSD din guvernul condus de Ilie Bolojan. O astfel de mișcare nu duce la căderea automată a executivului, dar îl obligă pe premier să acționeze rapid. Mai exact, Bolojan ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a propune noi miniștri care să ocupe funcțiile rămase vacante.
Numai că noii miniștri trebuie validați de Parlament. E drept că procedura nu echivalează cu un vot de învestitură pentru întregul cabinet, ci se aplică punctual, doar pentru noile propuneri. „Dacă, prin numirea unuia sau mai multor miniștri, se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, atunci este obligatoriu să se meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere. Dar acest vot nu este pentru întreg Guvernul, ci doar pentru miniștrii propuși. Președintele nu îi poate numi decât după ce primesc acest vot favorabil. Practic, este aceeași procedură ca la învestirea Guvernului, doar că se aplică punctual”, a detaliat Augustin Zegrean.
Capcana interimarilor de 45 de zile
Dar ar putea premierul Bolojan să ocolească la nesfârșit Parlamentul prin simpla rotire a miniștrilor interimari la fiecare 45 de zile? Răspunsul este un nu categoric. Fostul judecător CCR subliniază că Legea Fundamentală nu permite astfel de tertipuri.
„Schimbarea miniștrilor interimari în acest interval nu schimbă cu nimic situația. Nu prelungește termenul și nu elimină obligația de a merge în Parlament. Singura variantă fără complicații ar fi menținerea aceleiași structuri politice”, menționează Zegrean. Mai mult, nici măcar respingerea unor candidați în Parlament nu resetează cronometrul constituțional.
„Foarte important: respingerea unor miniștri nu înseamnă că începe un nou termen de 45 de zile. Termenul curge în continuare. Nu poate fi prelungit prin schimbarea propunerilor sau a interimarii lor”, subliniază Zegrean.
Dacă termenul expiră, Guvernul nu pică automat, însă se poate ajunge la un conflict juridic de natură constituțională. „Guvernarea nu este o joacă. Prim-ministrul nu poate amâna la nesfârșit aceste proceduri. Dacă nu se respectă Constituția, se poate ajunge la un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, care poate fi sesizat la Curtea Constituțională, inclusiv de către președinte”, arată Zegrean.
Alegerile anticipate, un scenariu aproape imposibil
Iar scenariul alegerilor anticipate, vehiculat adesea în perioade de criză, este extrem de greu de pus în practică. Mecanismul constituțional este anevoios și presupune respingerea a două propuneri succesive de premier într-un interval de 60 de zile. Chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului nu este automată.
„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale.
