Jumătate dintre liderii companiilor private care vor să își vândă afacerea iau această decizie presați de dinamica pieței. Peste 500 de milioane de euro au fost alocate pe piața locală de fondurile de investiții într-un singur an, ceea ce arată o efervescență majoră în mediul de afaceri.
Motivele din spatele deciziei de vânzare
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform datelor extrase din cercetarea „Private Company Outlook. Market Readiness”, 50% dintre liderii companiilor private care anticipează vânzarea sau transferul afacerii indică dinamica pieței drept factor determinant. Dar nu doar piața dictează ritmul. Exact 43% evidențiază gradul de pregătire a organizației pentru vânzare ca fiind decisiv în stabilirea calendarului tranzacției.
V-ați gândit vreodată de ce renunță un antreprenor la munca lui de o viață? Cel mai frecvent motiv pentru inițierea unui proces de vânzare sau transfer este asigurarea continuității businessului (40%). Banii gheață trec pe plan secund. Obținerea de lichidități pentru companie motivează doar 22% dintre decizii, iar banii obținuți strict pentru proprietari abia 13%.
Când vine vorba de factorii care ar putea determina proprietarii să vândă integral sau parțial organizația, 45% dintre respondenți au indicat dorința de a atrage un partener nou pentru a accelera dezvoltarea afacerii, iar 37% au menționat un investitor financiar capabil să susțină dezvoltarea businessului.
Când se semnează actele și teama de Fisc
Aproape șase din zece respondenți (57%) care anticipează un proces viitor de transfer sau vânzare a companiei spun că tranzacția va avea loc în maximum trei ani. Așa cum arată o analiză publicată recent de Hotnews, organizațiile care planifică o vânzare în următoarele 12 luni sunt deja în priză. Dintre acestea, 80% colaborează deja cu consultanți externi.
Aproximativ jumătate dintre liderii care au indicat că organizația lor intenționează să vândă în următorii 1, 3 ani (51%) și 3, 5 ani (55%) arată că sunt pregătiți să participe la procesul de due diligence, însă consideră că este necesar să apeleze la consultanți externi specializați.
Și totuși, intervine frica de stat. Aspectele fiscale reprezintă cea mai mare preocupare pentru companii. Aproape nouă din zece lideri indică impozitul pe câștigurile de capital (88%) și taxele de transfer (87%) ca preocupări majore în contextul unei tranzacții. Până la urmă, să fim serioși, nimeni nu vrea să piardă procente uriașe la masa negocierilor. Mai mult, aproximativ două treimi (66%) dintre respondenți consideră problemele fiscale istorice drept sursă de îngrijorare atunci când organizațiile se pregătesc pentru un transfer sau o vânzare.
Situația din România și recordul de investiții
Cum se traduce această tendință globală în economia noastră? Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory la Deloitte România, a detaliat situația pieței locale.
„Studiul Deloitte arată că momentul în care o companie inițiază un proces de vânzare este determinat aproape în egală măsură de factori externi și interni, adică de contextul de piață și de nivelul de pregătire a companiei, iar această situație se reflectă în mare măsură și pe piața din România. Observăm un interes crescut pentru tranzacții și o competiție mai intensă pentru active de calitate, iar companiile care își accelerează pregătirea internă și își aliniază strategia cu dinamica pieței vor avea un avantaj clar în atragerea investitorilor și maximizarea valorii tranzacțiilor. Piața de M&A din România este cea mai dinamică din regiunea Europei Centrale și de Est și oferă unele dintre cele mai atractive oportunități de investiții atât pentru investitorii strategici, cât și pentru fondurile de investiții. În 2025, fondurile de private equity și venture capital au alocat pe piața locală peste 500 de milioane de euro, un nivel record, și mă aștept ca, în anii următori, să vedem volume de investiții și mai mari”, a declarat Radu Dumitrescu.
Ce se întâmplă cu fondatorii după exit
Iar lucrurile devin interesante abia după semnarea contractelor. Tranzacțiile nu înseamnă neapărat retragerea fondatorilor la pensie. Jumătate (50%) dintre liderii companiilor private intervievați au declarat că fondatorii sau proprietarii organizațiilor intenționează să devină membri în echipa de conducere după vânzarea sau transferul companiei.
Diferențele apar în funcție de mărimea afacerii (un detaliu deloc de neglijat pentru piața muncii). Respondenții din companii cu venituri anuale sub 500 de milioane de dolari au indicat într-o măsură mai mare că fondatorul va ieși complet din companie (35%), comparativ cu cei din companii cu venituri de 500 de milioane de dolari sau peste (13%).
Numai că banii nu vin mereu toți odată. Peste patru din zece respondenți (43%) estimează că veniturile obținute în urma vânzării vor avea o structură mixtă, combinând plata în numerar cu mecanisme de tip earn-out. Respondenții din organizații cu venituri anuale de 500 de milioane de dolari sau mai mult au o probabilitate de peste trei ori mai mare de a indica faptul că veniturile obținute în urma unei tranzacții de exit vor include o structură mixtă, parțial vânzare, parțial reinvestire (rollover), comparativ cu cei din organizații cu venituri anuale sub 500 de milioane de dolari.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 100 de lideri de companii private din Statele Unite, cu venituri anuale cuprinse între 100 de milioane de dolari și peste 1 miliard de dolari. La nivel global, compania de consultanță care a derulat studiul are o istorie de peste 180 de ani și operează cu 470.000 de profesioniști în 150 de țări, dintre care 3.300 activează pe piața din România.
