După ani de zile în care familiile s-au lovit de un zid al tăcerii, Ministerul Sănătății face lumină în privința accesului la datele medicale ale pacienților care au murit. Un proiect de ordin, publicat recent în transparență decizională, stabilește clar cine și în ce condiții poate solicita informații confidențiale, punând capăt unei zone gri care a creat nenumărate probleme atât moștenitorilor, cât și medicilor. Modificarea vine să cimenteze o schimbare legislativă majoră din 2023 și răspunde direct unei cereri venite de la medicii de familie, copleșiți de solicitări și de teama de a nu încălca legea.
Articolul explică în detaliu ce prevede noul ordin, cine are acces la dosarul medical, ce documente sunt necesare, care este contextul legal și ce situații rămân încă nerezolvate.
Clarificări cerute de medici, oficializate de Minister
Inițiativa de a clarifica legislația a venit direct din teren. În februarie 2026, Patronatul Medicilor de Familie a trimis o adresă către Ministerul Sănătății, solicitând lămuriri urgente. Medicii de familie, la fel ca spitalele, primeau constant cereri de la aparținători pentru a elibera documente din istoricul medical al unui pacient decedat. Fără un temei normativ explicit, mulți furnizori de servicii medicale refuzau să ofere aceste date, de teama de a nu încălca regulile confidențialității și protecției datelor.
Ca răspuns, Ministerul a propus modificarea articolului 11 din Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului. Noul text, aflat momentan în dezbatere publică, prevede că, dacă un pacient a decedat fără a-și putea exprima acordul pentru divulgarea informațiilor, datele medicale confidențiale pot fi furnizate succesorilor legali. Dovada se face cu un singur act: certificatul de calitate de moștenitor. Potrivit referatului de aprobare, scopul este de a crea un echilibru între protejarea secretului medical și drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale moștenitorilor, care pot depinde de aceste informații.
O ușă deschisă încă din 2023
Schimbarea actuală nu a apărut din neant. Ea se bazează pe o modificare legislativă crucială adoptată în urmă cu trei ani. Până pe 2 martie 2023, informațiile despre starea pacientului, diagnostic, tratament sau rezultatele investigațiilor erau considerate confidențiale chiar și după moarte. Singura excepție era situația în care pacientul desemnase explicit, în timpul vieții, o persoană care să aibă acces la dosarul său.
Problema? Mulți pacienți ajungeau la spital în stare de inconștiență sau se aflau într-o condiție fizică atât de gravă, încât obținerea consimțământului era imposibilă. Evoluția patologică ducea la deces, iar familia rămânea fără nicio posibilitate legală de a accesa datele medicale. Ordonanța de Urgență nr. 6/2023 a spart acest blocaj, completând Legea drepturilor pacienților nr. 46/2003. Actul normativ a permis pentru prima dată accesul rudelor la aceste informații, cu o condiție esențială: defunctul să nu fi lăsat în scris o dorință contrară.
Cine are prioritate la informații și cum se obțin
Legea stabilește o ierarhie clară a persoanelor care pot solicita datele medicale ale unui pacient decedat. Cererile se soluționează în funcție de gradul de rudenie, respectând următoarea ordine:
1. Soțul supraviețuitor
2. Descendenții (copii, nepoți)
3. Ascendenții (părinți, bunici) sau tutorii legali
4. Rudele în linie colaterală până la gradul al patrulea inclusiv (frați, surori, unchi, mătuși, veri primari)
Procedura este relativ simplă. Persoana îndreptățită trebuie să depună o cerere la conducerea unității sanitare unde a fost tratat pacientul. Pe baza acestei cereri și a documentelor doveditoare (certificat de deces, acte de identitate, certificat de calitate de moștenitor), spitalul sau medicul de familie poate elibera informații despre diagnostic, medicația administrată și investigațiile efectuate. Proiectul de ordin din 2026 vine să întărească această procedură, specificând clar că certificatul de moștenitor este documentul cheie în cazurile în care pacientul nu și-a dat acordul în timpul vieții.
Ce probleme rămân nerezolvate
Deși legislația a avansat semnificativ, încă există situații neacoperite. Specialiștii în drept atrag atenția asupra a două mari lacune. Prima vizează partenerii domestici. În cazul în care pacientul decedat nu avea rude de sânge, dar trăia de ani de zile într-o relație de concubinaj, partenerul supraviețuitor nu are, legal, niciun drept de a accesa informațiile medicale. Legea nu recunoaște această formă de relație.
A doua problemă, și poate cea mai gravă, este cea a pacientului aflat în viață, dar în stare de inconștiență sau incapabil să comunice. Dacă acesta nu a apucat să desemneze o persoană de contact, familia nu poate obține informații medicale despre starea sa. Legea actuală, chiar și cu noile clarificări, se referă strict la situația pacienților decedați, lăsând un vid legislativ pentru cazurile critice în care pacientul este încă în viață, dar nu poate consimți.
După finalizarea perioadei de consultare publică, proiectul de ordin al Ministerului Sănătății va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial, oferind medicilor un cadru juridic solid și familiilor îndoliate o cale legală clară pentru a înțelege ultimele momente din viața celor dragi.
