Cel puțin 10.000 de protestatari pro-democrație au fost uciși în reprimarea din Piața Tiananmen din 4 iunie 1989. Acum, conducerea de la Beijing transformă acest episod sângeros într-un argument de legitimitate pentru actuala putere, validând forța folosită împotriva disidenței civile.
Discursul din Marea Sală a Poporului
Luni, în Marea Sală a Poporului din Beijing, președintele Xi Jinping a ținut un discurs la centenarul nașterii fostului lider Jiang Zemin. Cu această ocazie, actualul șef de stat a inclus represiunea sângeroasă între realizările predecesorului său.
Xi Jinping a spus că Jiang Zemin, care a condus China între 1993 și 2002 și a murit în 2022 la vârsta de 96 de ani: „Între primăvara și vara anului 1989, China a trecut printr-o gravă tulburare politică, tovarășul Jiang Zemin a susținut și a implementat cu hotărâre deciziile corecte ale Comitetului Central, menținând în mod eficient stabilitatea în Shanghai.”
Cifrele oficiale vorbesc de câteva sute de morți. Dar estimările independente arată o realitate mult mai cruntă, cu cel puțin 10.000 de victime în urma intervenției armate.
Cenzură și mesaje politice
Episodul din 1989 rămâne unul dintre cele mai strict cenzurate subiecte din China. Comemorările publice ale masacrului din Piața Tiananmen sunt interzise în Beijing. Iar interdicția a fost extinsă recent și în Hong Kong și Macao.
Cum relatează Jurnalulnational într-o analiză publicată pe acest subiect, Xi a readus tocmai acest episod în centrul unui omagiu oficial. Semnalul politic este unul direct. Conducerea chineză prezintă din nou forța brutală folosită împotriva disidenței drept o sursă principală de stabilitate.
Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru cetățeanul de rând? Înseamnă că represiunea internă și disciplina politică devin premise obligatorii ale dezvoltării economice.
În același discurs, președintele Chinei a cerut populației să revină la un „spirit de luptă indomptabil” și a legat apărarea suveranității de modelul politic promovat de Partidul Comunist. Xi Jinping a afirmat: „Cu un spirit de luptă indomptabil și capacități excepționale, vom înfrunta activ provocările majore, fie că sunt mări agitate sau chiar furtuni violente.”
Modelul economic și propaganda de stat
Liderul de la Beijing a continuat pe aceeași linie dură, trasând direcția pentru viitor.
„[Trebuie] să ne apărăm cu hotărâre suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare, scriind astfel un nou capitol în cele două mari miracole ale dezvoltării economice rapide și stabilității sociale pe termen lung”, a adăugat Xi Jinping.
Formula leagă explicit creșterea economică de controlul politic absolut. Jiang Zemin este asociat cu un deceniu de expansiune rapidă. Sub conducerea sa și a fostului premier Zhu Rongji (decedat săptămâna trecută), China a reușit să adere la Organizația Mondială a Comerțului în 2001.
Discursul de luni nu a venit izolat, ci a fost pregătit din timp prin campania oficială de comemorare. Înaintea ceremoniei, televiziunea de stat din China a difuzat un serial documentar în 12 părți despre viața lui Jiang Zemin. Acolo a fost evocată decizia acestuia din 1989 de a închide forțat un ziar reformist din Shanghai care susținea demonstrațiile pro-democrație.
Mesajul Beijingului este clar.
Prin această succesiune de mesaje, aparatul de stat a pus în circulație aceeași idee în două registre diferite. În discurs, Xi Jinping a vorbit despre „cele două mari miracole ale dezvoltării economice rapide și stabilității sociale pe termen lung”, reluând exact această asociere.
Banca centrală a Chinei a anunțat săptămâna trecută că va emite un set de monede comemorative cu imaginea lui Jiang Zemin mai târziu în această lună.
