DIICOT a invocat un nou dosar pentru a-l ține pe Georgescu în arest. Tribunalul a dispus control judiciar

Judecătorul a hotărât trecerea celor doi sub control judiciar pentru 60 de zile. Perioada se calculează de la data la care soluția devine definitivă, conform minutei prezentate de Gândul. Până atunci, hotărârea nu produce eliberarea lor.

Punerea în libertate este prevăzută pentru același moment, dacă niciunul dintre ei nu este reținut sau arestat într-o altă cauză. Controlul judiciar presupune continuarea cercetărilor în libertate, cu respectarea unor obligații.

Procurorul a invocat ancheta privind verificarea vilei

Potrivit Gândul, DIICOT ar fi adus ca argument un alt dosar în care Georgescu a fost pus sub acuzare. Ancheta a fost deschisă după ce s-a cerut verificarea vilei, pentru a depista dispozitive de ascultare și filmare. Procurorul ar fi susținut că presupusele activități infracționale ale lui Georgescu au continuat după ce acesta fusese eliberat anterior sub control judiciar.

Ședința era programată pentru ora 11:00. Judecătorul de drepturi și libertăți Claudiu Corobană, de la Tribunalul București, a ascultat acuzarea și avocații celor doi inculpați, apoi a închis dezbaterile și a trecut la deliberare.

Potrivit surselor juridice, procurorul DIICOT ar fi explicat în ședința din 26 octombrie legătura dintre noua anchetă și solicitarea de prelungire a detenției: „existența acestui nou dosar este pertinentă în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală”.

Despre necesitatea intervenției autorităților, reprezentantul acuzării ar fi argumentat: „în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”.

În privința consecințelor pe care le-ar putea avea lipsa unei măsuri care presupune privarea de libertate, acesta ar fi afirmat că o asemenea situație: „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

Evaluarea probelor ar fi fost invocată astfel de procuror: „Elementele probatorii susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”.

Aceste aprecieri aparțin acuzării. Judecătorul a ales o măsură mai puțin restrictivă, iar hotărârea privind condițiile în care continuă cercetările nu stabilește vinovăția celor doi.

Un martor ar fi relatat despre o achiziție care nu s-a realizat

În susținerea cererii, procurorul ar fi prezentat declarații strânse în luna petrecută de Georgescu în arest. Printre persoanele audiate se află Samuil Petroi, zis Sami, care a dat declarații la 8 octombrie.

Martorul ar fi fost întrebat despre încercările de recuperare a prejudiciului reclamat de Liviu Răzvan Leu. Potrivit prezentării făcute de procuror, Petroi ar fi spus că, pe la jumătatea anului 2022, Georgescu i-a cerut să participe la demersuri pentru eventuala cumpărare a firmelor familiei Leu. S-ar fi deplasat împreună cu un alt bărbat.

Discuțiile ar fi urmărit acoperirea banilor plătiți pentru obținerea unei finanțări și începerea unor afaceri cu metale prețioase. Demersurile nu au dus la încheierea tranzacției.

Întâlnirea ar fi avut loc în București, la mall Băneasa, cu participarea lui Georgescu, a lui Leu junior și a lui Leu senior. Familia ar fi prezentat, în linii generale, situația societăților. Potențialul cumpărător era un cetățean maghiar, care ar fi urmărit achiziția alături de un asociat din Marea Britanie, al cărui nume Petroi nu îl cunoștea.

Cumpărătorul ar fi condiționat tranzacția de obținerea banilor de la o instituție britanică. Ulterior, martorul i-ar fi transmis lui Georgescu că achiziția nu va avea loc.

Petroi ar fi explicat că Georgescu făcuse legătura cu vânzătorii. Înaintea întâlnirii, acesta i-ar fi povestit că Răzvan Leu încercase să obțină un credit din străinătate, printr-o societate și cu ajutorul lui Rusen. Georgescu ar fi susținut că nu avea nicio implicare, explicație pe care martorul ar fi declarat că a crezut-o.

Ancheta privește bani plătiți pentru credite promise

Agerpres arată că procurorii au cerut prelungirea arestării în dosarul privind paguba de aproximativ 1,1 milioane de euro reclamată de un om de afaceri. Sunt cercetate presupusa constituire ori inițiere a unui grup infracțional organizat și o înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu finanțarea unor tranzacții cu metale prețioase.

Persoana care reclamă pierderea banilor este Răzvan Leu, om de afaceri din municipiul Buzău, județul Buzău. Potrivit Stiripesurse, prejudiciul ar fi de peste 1,1 milioane de euro, valoare formulată diferit față de estimarea aproximativă menționată anterior.

Procurorii susțin că presupusul grup ar fi luat naștere în septembrie 2021, sub conducerea unui român de 64 de ani. Ar fi activat cu precădere în România, dar și în Marea Britanie. În presupusa schemă ar fi fost implicați Georgescu, Rusen și un cetățean italian.

Primele întâlniri cu Leu ar fi avut loc în septembrie 2021, în București și în județul Argeș. Discuțiile ar fi continuat ulterior în Marea Britanie.

Potrivit acuzațiilor, promisiunile de finanțare și plățile ar fi urmat aceste etape:

Lui Leu i-ar fi fost oferită posibilitatea unui credit bancar de șase milioane de euro, condiționat de plata unei garanții.

Pentru accesarea finanțării, omul de afaceri ar fi transferat peste un milion de euro.

Valoarea împrumutului promis ar fi fost majorată ulterior la 15 milioane de euro. Ar fi fost cerută o garanție suplimentară, iar Leu ar mai fi plătit 100.000 de euro.

Georgescu i-ar fi recomandat lui Leu să ia legătura cu Rusen, care i-ar fi prezentat pe cineva drept reprezentantul unei bănci elvețiene. Creditul nu ar fi fost acordat, iar garanția totală nu i-ar fi fost restituită, potrivit acuzațiilor relatate de PressEra.

La 7 octombrie, DIICOT a anunțat blocarea prin sechestru a mai multor conturi bancare ale lui Georgescu. Anterior, aceeași măsură fusese aplicată vilei din Mogoșoaia, județul Ilfov. Sechestrul împiedică folosirea sau înstrăinarea bunurilor vizate, fără să stabilească vinovăția.

Hotărârea de luni privește o cerere diferită de arestul la domiciliu

Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie 2026. Inițial, un judecător al Tribunalului București respinsese arestarea și alesese controlul judiciar. După contestația procurorilor, instanța superioară dispusese detenția pentru 30 de zile. Același judecător al tribunalului a acceptat ulterior trecerea în arest la domiciliu, relatează Ziare.com.

Hotărârea de înlocuire a detenției preventive cu 30 de zile de arest la domiciliu a fost dată la 13 octombrie. Procurorii au contestat-o înainte să devină definitivă.

Judecătorul Vlad Andriescu reținuse atunci că Georgescu respectase obligațiile controlului judiciar. După încetarea acelei măsuri, revenise în țară din deplasările externe și răspunsese chemărilor organelor judiciare. Evaluarea luase în calcul lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil, integrarea socială și situația familială.

În mesajul publicat pe Facebook luni, 19 octombrie, Georgescu anunța că motivarea tribunalului fusese primită în acea dimineață și că dosarul plecase în aceeași zi la Curtea de Apel București. Contestația era programată pentru vineri, 23 octombrie, la ora 9:00, iar el rămânea între timp în detenție.

Cei doi judecători care au examinat contestația nu au ajuns inițial la o soluție comună. Pentru rezolvarea divergenței, completului i s-a alăturat un al treilea magistrat.

La 23 octombrie, Curtea de Apel București a anulat integral hotărârea tribunalului și a respins definitiv solicitarea lui Georgescu de trecere în arest la domiciliu. El a rămas astfel în arest preventiv.

Minuta Curții de Apel București consemnează: „Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București, Secția I Penală.”

Procedura de atunci privea înlocuirea detenției cu executarea unei măsuri la domiciliu. Luni, judecătorul a examinat solicitarea acuzării de prelungire a duratei arestării.

Susținătorii s-au adunat în fața tribunalului

Aproximativ 250 de susținători ai lui Georgescu au venit luni în fața Tribunalului București, potrivit Gândul. Au adus steaguri tricolore, bannere și pancarte. Unele dintre acestea îi înfățișau pe doi dintre judecătorii care respinseseră arestul la domiciliu.

Participanții i-au acuzat pe magistrați de trădare, au susținut că ancheta ar fi fabricată și l-au numit pe Georgescu președinte. În fața instanței, susținătorii au scandat: „Rușine, rușine să vă fie!”.

Pe un banner desfășurat peste gardul de protecție, participanții au scris: „Nu putem fi spectatori la ce ni se întâmplă”.

Celelalte dosare sunt în etape diferite

Georgescu este vizat de cinci cauze penale. În două dintre ele a fost trimis în judecată, iar celelalte trei sunt în faza cercetărilor, inclusiv ancheta referitoare la presupusa înșelăciune.

Un dosar al Parchetului Judecătoriei Buftea privește acuzația că ar fi făcut salutul legionar în public, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Joi, polițiști din Ilfov au mers la Arestul Central din București pentru audierea sa. Georgescu a ales să nu dea declarații, folosindu-și dreptul la tăcere.

Miercuri, DIICOT a făcut percheziții la două imobile din București, într-o anchetă privind presupuse operațiuni ilegale cu programe informatice și dispozitive. Procurorii susțin că un bărbat ar fi primit solicitarea de verificare a vilei din Mogoșoaia după percheziția din 21 septembrie.

Potrivit acuzării, scopurile ar fi fost detectarea echipamentelor de înregistrare audio și video, modificarea datelor informatice și afectarea sistemelor utilizate pentru supraveghere tehnică.

În altă cauză, Georgescu, fostul mercenar Horațiu Potra și încă 20 de persoane au ajuns în fața instanței, acuzați de presupuse acțiuni menite să destabilizeze România. În cazul lui Georgescu, procurorii îi impută complicitatea la tentativa unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și transmiterea repetată de informații false.

Potra este acuzat de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de încălcarea regulilor referitoare la arme, muniții și materii explozive. La termenul din 28 septembrie, judecarea cauzei fusese amânată pentru 12 octombrie.

Celălalt proces al lui Georgescu vizează propaganda legionară și promovarea publică a unor persoane condamnate pentru crime de război și genocid. Trimiterea în fața instanței înseamnă că acuzațiile vor fi examinate de judecători, nu că el a fost condamnat.

Anterior, la 3 aprilie, Tribunalul București îi acceptase contestația referitoare la controlul judiciar și anulase parțial hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 prin care măsura fusese menținută. Georgescu obținuse ridicarea restricțiilor după mai bine de un an.

Cei doi inculpați sunt prezumați nevinovați. Procurorii pot contesta soluția din 26 octombrie; dacă o fac, Curtea de Apel București va examina dosarul privind măsura preventivă.