Călin Georgescu trece de la arest preventiv la control judiciar prin decizia Tribunalului București

Procurorii DIICOT ceruseră prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv. Examinarea solicitării fusese programată pentru ora 11:00.

Georgescu se afla din 29 septembrie în Arestul Central din București. Ancheta a pornit după plângerea unui om de afaceri din Buzău, județul Buzău, care susține că a transferat bani pentru obținerea unei finanțări externe, fără să primească împrumutul promis.

Hotărârea de luni privește o cerere separată de cea respinsă vineri

Înaintea arestării preventive, Tribunalul București respinsese propunerea procurorilor și dispusese control judiciar. Instanța superioară a schimbat atunci soluția, după contestația acuzării, și a stabilit arestarea pentru 30 de zile.

Ulterior, la 13 octombrie, Tribunalul București a acceptat solicitarea lui Georgescu de a trece în arest la domiciliu. Procurorii au contestat și această hotărâre.

Vineri, 23 octombrie, Curtea de Apel București a soluționat definitiv contestația. Pentru că primii doi judecători au avut opinii opuse, cauza a fost examinată într-un complet de divergență, cu participarea unui al treilea magistrat.

În soluția prin care a respins cererea de arest la domiciliu, Curtea de Apel București a consemnat: „Admite contestația formulată de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT impotriva incheierii din camera de consiliu pronunțate de judecatorul de drepturi si libertăți al Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penala. Desfiinteaza in totalitate incheierea contestata si, pe fond, rejudecand: Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului- inculpat de înlocuire a masurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.(…) Definitivă”.

Această hotărâre a menținut arestul preventiv. Cererea procurorilor pentru prelungirea lui a fost examinată separat, în ședința de luni.

După hotărârea de vineri, Călin Georgescu a scris pe contul său oficial, potrivit Digi24: „Chiar și în momentele cele mai grele, nu ne pierdem încrederea în acei magistrați care rămân drepți, își ascultă conștiința și pun legea mai presus de orice”.

Anchetatorii urmăresc două transferuri pentru o finanțare promisă

Procurorii îl acuză pe Georgescu de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, adică prin acte repetate. El fusese reținut la 21 septembrie. Acuzațiile nu reprezintă o condamnare, iar prezumția de nevinovăție se aplică în cazul său.

Potrivit anchetatorilor, presupusul grup ar fi fost constituit în septembrie 2021 de Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian. Întâlnirile cu persoana vătămată ar fi avut loc în București, în județul Argeș și, ulterior, în Marea Britanie.

Anchetatorii susțin că Georgescu l-ar fi pus pe omul de afaceri Răzvan Leu în contact cu Ionel Rusen. Fostul candidat l-ar fi recomandat pe acesta ca pe un om de încredere, cu numeroase relații de afaceri.

Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu printr-un prieten comun, Ion Negoescu. La rândul său, Rusen i l-ar fi prezentat pe cetățeanul italian Massimiliano Arena drept reprezentant al unei bănci din Elveția.

Propunerea ar fi fost obținerea unei finanțări externe de șase milioane de euro pentru tranzacții cu metale prețioase în Dubai. Accesul la bani ar fi fost condiționat de depunerea unei garanții care a ajuns la 1,1 milioane de euro.

Din datele anchetei, un milion de euro ar fi fost alocat afacerii cu metale prețioase. Alți 100.000 de euro ar fi fost destinați campaniei electorale a lui Georgescu.

HotNews.ro descrie diferit repartizarea sumelor: cei 100.000 de euro pentru campanie ar fi fost incluși în garanția inițială de un milion de euro, pentru această destinație fiind prezentat și un plan de cheltuieli. Ulterior ar fi fost cerută o garanție suplimentară de 100.000 de euro.

Actele bancare consemnează două transferuri: un milion de euro la 28 decembrie 2021 și 100.000 de euro la 20 ianuarie 2022. Potrivit anchetei, Rusen ar fi justificat a doua plată printr-o presupusă majorare de capital, care ar fi ridicat creditul promis la 15 milioane de euro.

Omului de afaceri i s-ar fi spus că finanțarea urma să vină de la Wealth Bank, despre care se afirma că ar funcționa în Marea Britanie. Banii transferați ar fi ajuns însă într-un cont al societății MIGOM BANK Ltd, al cărei sediu se află în Commonwealth of Dominica, la Incore Bank AG, în Elveția.

Anchetatorii ar fi găsit și nepotriviri între jurisdicția prezentată omului de afaceri și cea asociată entității respective. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar Leu ar fi cerut fără succes restituirea garanției.

Ionel Rusen se afla, de asemenea, în arest preventiv. Contestația sa a fost respinsă de Curtea de Apel București la 21 octombrie.

În stenogramele obținute de HotNews.ro, cei doi ar fi discutat despre posibilitatea obținerii azilului politic în Italia pentru Georgescu și persoane din anturajul său. Conversațiile ar fi vizat și găsirea unei vile în Toscana, precum și a unui loc de muncă de formă.

La 7 octombrie, DIICOT a anunțat că a pus sechestru pe mai multe conturi ale lui Georgescu, după o măsură similară aplicată vilei sale din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov. Sechestrul înseamnă indisponibilizarea bunurilor vizate.

Judecata de vineri a fost însoțită de blocarea unor străzi

În dimineața de 23 octombrie, aproximativ 500 de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața Curții de Apel București. O parte au ocupat carosabilul de pe Splaiul Independenței, iar autoritățile au restricționat circulația.

Brigada Rutieră a explicat măsura într-o comunicare transmisă în timpul protestului: „În contextul protestului aflat în desfășurare în acest moment, pentru gestionarea optimă a fluxurilor de trafic și protejarea participanților care se află pe partea carosabilă, Brigada Rutieră a dispus restricționarea traficului rutier pe Splaiul Independenței de la Bulevardul Națiunile Unite către Piața Unirii”.

Alte restricții au vizat accesul către Podul Națiunile Unite din intersecția Bulevardului Libertății cu Splaiul Independenței și din intersecția Bulevardului Națiunile Unite cu Bulevardul Libertății.

Jandarmeria Capitalei a avertizat că ocuparea carosabilului poate împiedica intervențiile ambulanțelor, pompierilor și ale altor echipaje de urgență. Echipele de dialog au discutat cu manifestanții.

Instituția a transmis și următorul apel: „Înțelegem importanța dreptului fiecărei persoane de a-și exprima liber opiniile și de a participa la adunări publice. În același timp, facem apel la responsabilitate, pentru că siguranța tuturor trebuie să rămână o prioritate”.

Georgescu ceruse inițial să rămână în sala de judecată până la pronunțare. A fost însă transportat înapoi la Arestul Central înainte ca instanța să anunțe soluția.

Alte anchete au stadii procedurale distincte

Într-o anchetă separată, Marin Burcea, unul dintre bodyguarzii lui Georgescu, a fost audiat vineri ca martor la DIICOT. Dosarul privește verificarea vilei din Mogoșoaia pentru identificarea dispozitivelor de supraveghere ale anchetatorilor.

Potrivit procurorilor, verificarea ar fi avut loc la 26 septembrie, după percheziția din 21 septembrie. Un suspect ar fi acționat la solicitarea altuia pentru a găsi mijloacele de înregistrare și pentru a interveni asupra datelor ori sistemelor informatice folosite în supraveghere.

Despre rezultatul acestei presupuse intervenții, DIICOT a precizat: „Rezultatul urmărit, respectiv alterarea datelor informatice și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice utilizate de organele judiciare, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților”.

Georgescu mai este vizat de patru dosare penale, cu următoarele obiecte și stadii:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a deschis un dosar după ce Georgescu ar fi făcut salutul legionar în public, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Audiat joi, acesta a ales să păstreze tăcerea și nu a făcut declarații.

DIICOT anchetează posibile operațiuni nelegale cu dispozitive ori programe informatice, în legătură cu verificarea casei din Mogoșoaia. În această cauză, anchetatorii au efectuat percheziții la două adrese din București.

În dosarul referitor la destabilizarea României, Georgescu și fostul mercenar Horațiu Potra au fost trimiși în judecată alături de alți 20 de inculpați. Procurorii susțin că fostul candidat ar fi sprijinit tentativa de a întreprinde acțiuni împotriva ordinii constituționale și ar fi transmis repetat informații false. Potra este acuzat de tentativa unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de încălcarea regimului legal pentru arme, muniții și materii explozive.

Fostul candidat a fost trimis în judecată și într-un alt dosar, pentru propagandă legionară și promovarea publică a persoanelor vinovate de genocid și de crime de război.

În dosarul privind propaganda legionară, Tribunalul București îi admisese la 3 aprilie contestația împotriva menținerii controlului judiciar, după mai bine de un an de la instituirea măsurii.