Microplasticele, deja prezente în corpul uman. Specialiștii avertizează asupra riscurilor. Poluarea cu plastic este adesea privită ca o problemă de mediu, însă un grup de cercetători internaționali atrage atenția că efectele sale asupra sănătății sunt mult mai grave decât se credea.
În așteptarea unei convenții globale ONU privind plasticul, revista The Lancet Health Policy a publicat o analiză amplă privind impactul microplasticelor și al compușilor chimici asupra organismului uman. În paralel, a fost lansată inițiativa Lancet Countdown on Health and Plastics, menită să monitorizeze aceste riscuri.
Creșterea alarmantă a producției de plastic și efectele ascunse
Specialiștii estimează că producția globală de plastic se va tripla până în 2060, dacă nu vor fi luate măsuri drastice. Plasticul reprezintă o amenințare pentru sănătate pe tot parcursul ciclului său de viață – de la fabricare, la utilizare și până la eliminare. Printre poluanții rezultați din industria plasticului se numără particulele PM2,5, dioxidul de sulf și oxizii de azot, substanțe care afectează atât lucrătorii din fabrici, cât și populația expusă indirect.
În plus, substanțele chimice folosite în procesul de producție rămân insuficient documentate, deși multe dintre ele sunt asociate cu probleme grave de sănătate. Lipsa transparenței privind volumul și toxicitatea acestora amplifică riscurile.
Microplasticele, deja prezente în corpul uman
Analizele recente au confirmat că microplasticele au fost identificate în țesuturi și fluide corporale umane, ceea ce ridică întrebări serioase despre efectele lor pe termen lung. Deși legătura directă dintre microplastice și anumite boli nu este pe deplin înțeleasă, cercetătorii recomandă măsuri preventive imediate.
Un alt aspect îngrijorător este gestionarea deșeurilor. În țările cu venituri mici și medii, peste 57% din deșeurile plastice sunt arse în aer liber, generând emisii toxice care contribuie semnificativ la poluarea aerului.
Deșeurile din plastic și riscul de boli transmisibile
Impactul plasticului nu se oprește la poluarea aerului și a apei. Resturile din plastic necontrolat devin habitate pentru țânțari și alți vectori, facilitând transmiterea bolilor și chiar dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
Pentru a înțelege mai bine amploarea problemei, Lancet Countdown on Health and Plastics va urmări indicatori cheie privind efectele plasticului asupra sănătății, după modelul programului „Lancet Countdown on Health and Climate Change”. Primul raport detaliat este așteptat în 2026, iar specialiștii speră ca datele să sprijine adoptarea unor politici globale mai stricte privind utilizarea și reciclarea plasticului.
Sursa: financiarul.ro
