Consiliul Național de Conducere al AUR a luat miercuri, 1 iulie, decizia oficială de a demara procedura pentru suspendarea din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Formațiunea politică condusă de George Simion a anunțat că va iniția de urgență demersurile necesare, obiectivul final fiind organizarea de alegeri anticipate.
Vot în unanimitate în interiorul partidului
Măsura a trecut fără niciun fel de opoziție la vârful formațiunii. Partidul a comunicat oficial rezultatul votului de miercuri: „Toţi cei 135 de membrii CNC AUR prezenţi la şedinţă au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a preşedintelui Nicuşor Dan şi a dialogului cu celelalte forţe politice în acest sens”.
Iar mișcarea vine pe fondul unei rivalități electorale recente. George Simion a candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025, unde a terminat cursa pe locul 2, chiar în urma lui Nicușor Dan.
Liderul AUR are spatele asigurat în propriul partid (devenind președinte unic încă din martie 2022). Poziția sa a fost reconfirmată clar în noiembrie 2025, când a câștigat al doilea mandat cu 991 de voturi pentru și numai 17 contra, fiind de altfel singurul candidat înscris în cursă.
Dar de la o decizie internă de partid până la un vot real în plen este cale lungă. Surse politice indică faptul că principala problemă în cazul acestui demers este dacă AUR va putea întruni efectiv numărul de semnături necesar pentru declanșarea procedurii parlamentare.
Ce prevede Constituția pentru demiterea șefului statului
Cum poate fi dat jos un președinte în exercițiu? Răspunsul tehnic se regăsește la Articolul 95 din Constituție.
Așa cum detaliază o analiză publicată recent de Libertatea, legea fundamentală permite acest lucru numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Numai că legislația nu precizează nicăieri care sunt, în mod concret, acele fapte grave.
Procedura parlamentară este una strictă.
Concret, propunerea de suspendare trebuie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Urmează apoi sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru a primi un aviz consultativ referitor la faptele care ar încălca legea fundamentală. Avizul judecătorilor constituționali poate fi pozitiv sau negativ, dar nu influențează demersul politic, deoarece nu are un caracter obligatoriu pentru Parlament.
Textul exact din Constituție stipulează următoarele reguli: „(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui.(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”.
Precedentele istorice și reacția președintelui
Până la urmă, cuvântul decisiv îl vor avea românii. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, cetățenii merg la referendum și votează direct dacă sunt de acord sau nu cu demiterea președintelui suspendat.
Șeful statului nu pare însă intimidat de ofensiva declanșată de opoziție. Încă din 29 aprilie, președintele Nicușor Dan a declarat public că nu se teme de suspendare, argumentând simplu că el consideră că nu a încălcat Constituția.
Privind în urmă, istoria politică de după Revoluție ne arată că suspendarea unui șef de stat a mai avut loc. Un singur președinte a fost suspendat de Parlament până în prezent. Este vorba despre Traian Băsescu, care a trecut prin această procedură de două ori, prima dată în anul 2007, iar a doua oară în 2012.
