Motivul pentru care Germania ocolește subiectul Palestinei

Presiunea istorică, teama de acuzații de antisemitism și schimbările recente din opinia publică explică de ce guvernul german și societatea civilă au abordări diferite față de conflictul din Gaza.

Într-o sâmbătă din septembrie, reporterii ENTR au întrebat trecătorii din Alexanderplatz, Berlin, ce părere au despre Gaza. Cei mai mulți au răspuns că „sunt grăbiți” sau că „nu știu prea multe despre subiect”. Chiar și după protestul „All Eyes on Gaza” și concertul care a urmat, puțini au acceptat să vorbească în fața camerei. Subiectul rămâne delicat pentru mulți germani.

Contextul istoric și vinovăția colectivă

Saskia, o studentă la științe politice în vârstă de 25 de ani, a declarat: „Înțeleg foarte bine de ce oamenii nu vor să apară în fața camerei ca să vorbească despre asta, pentru că în Germania este un subiect foarte dificil și poți avea multe repercusiuni pentru pozițiile tale. A protesta împotriva Israelului poate foarte ușor să ducă la faptul că ești numit antisemit sau ți se aduc acuzații de antisemitism atunci când protestezi împotriva acțiunilor unui stat.”

Această reținere are legătură cu conceptul german de Kollektivschuld, vinovăția colectivă pentru Holocaust. După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania și-a asumat o promisiune fermă de a proteja populația evreiască „cu orice preț”.

• Statul Israel a fost înființat în 1948 pe o parte din teritoriul fostului mandat britanic Palestina.
• Sprijinul pentru Israel a devenit un pilon al politicii externe germane. Cancelarii Angela Merkel și Olaf Scholz au numit securitatea Israelului „rațiune de stat”.
• Din 1965, de la stabilirea relațiilor diplomatice, criticile la adresa Israelului au fost rare și făcute cu precauție.

Acest context istoric a făcut ca orice discuție despre acțiunile Israelului, mai ales cele legate de securitate, să fie dificilă atât pentru guvern, cât și pentru cetățeni.

Divergențe între guvern și opinia publică

Chiar dacă guvernul german evită să condamne acțiunile Israelului în Gaza, pe care o comisie de anchetă a ONU le-a numit „genocidul palestinienilor din Gaza”, opinia publică începe să se schimbe.

Un sondaj realizat de YouGov arată că 62% dintre germani consideră că ceea ce se întâmplă în Gaza reprezintă un genocid. Un alt sondaj Forsa arată că peste jumătate dintre germani sunt în favoarea recunoașterii statului Palestina.

Pe 27 septembrie, între 60.000 și 100.000 de persoane au participat la protestul „All Eyes on Gaza” din Berlin, cel mai mare eveniment pro-Palestina de până acum în Germania. Pentru prima dată, un partid politic, „Die Linke”, a participat oficial la o astfel de manifestație.

Mesajul organizațiilor non-guvernamentale

ONG-urile Medico International și Amnesty Germany, organizatoarele evenimentului, au transmis: „astăzi aduce ceva speranță”.

Prezența masivă la proteste arată că tot mai mulți germani doresc să discute deschis despre Palestina, chiar dacă subiectul rămâne sensibil.

Schimbări recente în politica germană

În august 2025, cancelarul Friedrich Merz a anunțat că Germania va „să nu mai acorde licențe pentru arme „clar utilizabile în Gaza””. Leandros Fischer, cercetător, a comparat această decizie cu „ruperea unui baraj”, spunând că oamenii au început să simtă că pot vorbi mai deschis despre situația din Gaza.

După ce pe 9 octombrie a fost convenit și ratificat un acord de încetare a focului, Merz a promis 29 de milioane de euro ca ajutor umanitar pentru teritoriul palestinian și a participat la summitul de la Cairo alături de alți lideri mondiali.

ONG-urile care au organizat protestul „All Eyes on Gaza” consideră că societatea civilă trebuie să continue să se mobilizeze. Amnesty Germany a transmis: „Cum va arăta mâine?” și „Suferința multora dintre cei afectați, în special a palestinienilor din Gaza, nu se va încheia peste noapte.”

• Decizia privind exportul de arme a fost salutată de unii ca un pas important.
• Ajutorul umanitar acordat Gaza a fost considerat un gest de sprijin pentru populația civilă.
• Participarea Germaniei la summitul de la Cairo arată implicarea activă în găsirea unei soluții diplomatice.

Aceste măsuri ar putea marca începutul unei abordări mai deschise și mai echilibrate din partea Germaniei în ceea ce privește conflictul israelo-palestinian.

Ce urmează pentru Germania și dezbaterea despre Palestina

Tensiunea dintre poziția oficială a Germaniei și sentimentele publicului larg continuă să existe. Chiar dacă protestele ample și schimbările recente din politică arată o deschidere mai mare, trecutul istoric continuă să influențeze discuțiile.

Mulți germani simt că a vorbi despre Palestina presupune să navighezi printre subiecte tabu și teama de a fi etichetat. Totuși, dezbaterea începe să devină tot mai vizibilă, iar viitorul va depinde de modul în care societatea și politicienii vor alege să abordeze acest subiect complex.