O companie specializată în criogenie conservă cadavre umane pentru a le „reînvia” în viitor

Matheryn Naovaratpong, o fetiţă thailandeză cu cancer cerebral, este cea mai tânără persoană care a fost crio-conservată, la vârsta de doi ani, în anul 2015.

„Ambii părinţi sunt medici, ea a suportat multiple operaţii pe creier şi, din păcate, nimic nu a funcţionat. Aşadar, ei ne-au contactat pe noi”, a precizat Max More, director executiv al Alcoor, o organizaţie non-profit care susţine că este lider mondial în domeniul criogeniei.

Hal Finney, un pionier al criptomonedelor Bitcoin, un alt pacient al companiei Alcor, a cerut ca trupul lui să fie crio-conservat după ce a murit din cauza sclerozei laterale amiotrofice în anul 2014.

Procesul de crio-conservare începe după ce o persoană este declarată în mod legal decedată.

De asemenea, sângele şi alte fluide sunt extrase din trupul pacientului şi înlocuite cu substanţe chimice create pentru a preveni formarea cristalelor vătămătoare de gheaţă. Vitrificaţi la temperaturi foarte scăzute, pacienţii Alcor sunt plasaţi mai apoi în bazine amenajate într-o unitate din Arizona, unde vor rămâne „atât timp cât va fi nevoie până când tehnologia ne va ajunge din urmă”, a precizat Max More.

Costul minim este de 200.000 de dolari pentru un trup şi 80.000 de dolari numai pentru creierul unei persoane decedate. Cei mai mulţi dintre cei aproape 1.400 de „membri” Alcor plătesc aceste sume desemnând compania Alcoor drept beneficiară a poliţelor lor de viaţă cu o valoare egală cu costurile de crio-conservare, a mai spus Max More.

Mai mult decât atât, soţia CEO-ului Alcor, Natasha Vita-More, a asemănat acest proces cu o călătorie în viitor.

„După ce boala sau rana a fost vindecată sau remediată, iar persoana are un nou trup clonat sau un întreg trup prostetic sau după ce corpul ei a fost reanimat, vom putea să ne întâlnim din nou cu prietenii noştri”, a precizat ea.

Mulţi profesionişti din medicină nu sunt însă de acord cu această metodă, a menționat Arthur Caplan, care conduce departamentul de etică medicală al Facultăţii Grossman de Medicină din cadrul Universităţii New York.

„Noţiunea de a ne congela în viitor este una destul de ştiinţifico-fantastică şi este una naivă. Singurul grup de oameni care se declară încântaţi de această posibilitate sunt persoanele care se specializează în studierea viitorului îndepărtat sau persoanele care sunt interesate ca voi să plătiţi bani pentru aceste lucruri”, a mai adăugat Arthur Caplan.