Comisiile parlamentare de apărare au dat undă verde miercuri pentru achiziții masive cerute de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații. Vorbim despre contracte derulate prin programul european SAFE, destinate modernizării accelerate a structurilor de forță.
Ce cumpără MAI și SRI din banii europeni
MAI a pus pe masă 10 proiecte uriașe. Valoarea totală solicitată pentru aceste dotări ajunge la exact 2.727.530.000 de euro.
Dar ce primesc polițiștii și jandarmii români de acești bani? Lista aprobată include armament individual tip NATO și muniție, echipament balistic, drone și sisteme anti-drone. Se mai cumpără echipamente optice și optoelectronice, tehnică pentru mobilitate militară, sisteme de comandă și control, dar și soluții pentru managementul victimelor multiple, managementul continuității sistemului energetic și managementul evacuării în masă.
Și SRI accelerează dotările tehnice avansate cu trei proiecte estimate la 462 milioane de euro.
Cea mai scumpă achiziție a serviciului secret costă 200 milioane de euro pentru „OCCULT – A.l. For defensive and proactive cyber capabilities”. Alte 132 milioane de euro merg pe programul „Helicopters”, iar 130 milioane de euro finanțează „Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis”.
Sumele sunt colosale.
Miza reindustrializării și explicațiile ministrului Economiei
Votul din comisii a înregistrat o majoritate favorabilă, cu 11 voturi împotrivă și o abținere, a anunțat președinta comisiei senatoriale Nicoleta Pauliuc.
La ședință au participat greii din sistemul de siguranță națională. Alături de ministrul Economiei, Irineu Darău, au fost prezenți șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și un reprezentant al SRI.
Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză detaliată a procedurii, ministrul Economiei a ținut să clarifice miza acestor bani. Efortul interinstituțional a durat câteva luni și a presupus o colaborare intensă pentru a stabili rapid nevoile Armatei și ale structurilor de forță.
El a subliniat ferm că nu acceptă „niciun narativ care spune că SAFE este inutil sau că este dăunător României”.
„Dimpotrivă, această reindustrializare ne aduce 12 miliarde de euro în industria de apărare şi ne permite să avem acces la această infuzie de capital la un cost de sub jumătatea costului pe care noi trebuie să-l plătim pentru dobânzi, ca ţară, atunci când cheltuim în apărare. Este un instrument fără de care sunt absolut sigur că industria naţională de apărare nu ar fi competitivă faţă de restul industriilor de apărare şi avem perspective foarte clare şi sperăm, până în 31 mai, să le ducem până la capăt, ca mai multe companii de stat din industria de apărare să partenerieze cu companii private sau să facă parte din lanţul de producţie”, a explicat Irineu Darău.
„Pe masa comisiilor reunite de apărare a ajuns informaţia de la CSAT, acum este etapa procedurală a doua, pentru al doilea pachet, aşa cum s-a întâmplat şi acum câteva săptămâni pe zona de Apărare. Azi a fost pachetul pentru MAI şi SRI. (…) Avem nevoie de validarea comisiilor de apărare pentru a demara achiziţiile. Ministerul Economiei este ministerul care face propunerile pentru localizarea producţiei. MAI, SRI au prezentat cerinţele operaţionale, iar Cancelaria prim-ministrului agregă totul şi va duce înainte aceste achiziţii. S-a respectat legea la literă”, a susținut ministrul.
Scandal pe procedură. Opoziția contestă valoarea votului
Iar lucrurile nu au decurs chiar lin în Parlament.
Senatoarea Nadia Cerva (din partea partidului PACE – Întâi România) a lansat un atac dur la adresa procedurii.
Până la urmă, ce valoare are o simplă ridicare de mână în comisii?
„Comisiile parlamentare, conform regulamentelor, au voie să dea doar avize şi rapoarte şi uneori puncte de vedere. Deci, ceea ce s-a votat astăzi în comisia parlamentară, eu am contestat şi am cerut doamnei preşedinte să spună ce supune la vot, este o solicitare şi va pleca ca un răspuns. Am aprobat o cerere, atât. Deci, n-au nicio valoare juridică nici documentul emis de cele două comisii şi nici votul de astăzi”, a declarat Cerva.
Ea acuză că parlamentarii „interpretează legea aşa cum consideră ele că trebuie interpretată”. Potrivit senatoarei, comisiile „nu au personalitate juridică, ele sunt doar organe interne de lucru în interiorul Parlamentului, care pregătesc documente şi informaţii pentru votul final”.
„Nu poţi să spui că Parlamentul României înseamnă Comisia de apărare, cum nu poţi să spui că Parlamentul României este reprezentat de Comisia pentru apărare. Nu există. Problema e că cine vrea să conteste procedura are toate şansele să câştige şi asta este numai vina parlamentarilor, dar şi a Guvernului pentru că merg pe o interpretare greşită a unui text de lege”, a mai susținut Nadia Cerva.
Numai că raportul oficial o contrazice. Baza legală (stabilită prin Ordonanța de urgență 114/2011 și aprobată prin Legea 195/2012) obligă autoritatea contractantă să ceară aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru contracte care depășesc pragul de 100 de milioane de euro.
Conform Ordonanței de urgență 62/2025 privind implementarea programului SAFE, prin derogare de la termenul standard de 30 de zile, comisiile reunite de apărare trebuie să se pronunțe în termen de 20 de zile de la primirea solicitării.
