Românii scapă în sfârșit de obligația de a prezenta certificatul de naștere, de căsătorie sau de deces la interacțiunile banale cu statul. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat marți, în cadrul ANIS International Summit 2026, că administrația publică a început să schimbe regulile jocului, deși actualul Executiv a fost demis și se pregătește să părăsească birourile.
Fără dosar cu șină la evidența populației
Câți dintre noi nu au pierdut ore întregi la cozi doar pentru a arăta un act pe care statul îl emisese deja? Dincolo de cifre și promisiuni politice, eliminarea hârtiilor inutile devine realitate la schimbarea buletinului.
„Din acest moment nu mai aveţi nevoie de certificatul de naştere la fiecare interacţiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărţii de identitate. Cred că doar la prima, dacă nu greşesc. Prima dată când faceţi cartea elegantă de identitate vă trebuie certificatul de naştere pentru a se asigura autorităţile că au datele corecte. Din acest moment nu mai este nevoie. Nu mai e nevoie de certificatul de căsătorie, nu mai e nevoie de certificatul de deces al partenerului. Schimbarea datelor din cartea de identitate se face automat, iar de la 1 iulie Casa de Pensii va fi o cu totul altă instituţie. Acolo e un proiect amplu de digitalizare şi am avut o colaborare foarte bună. Paşi mici, ştiu, dar pentru omul care nu mai face drumurile astea la ghişeu, pentru un document pe care statul îl are deja, cred că e un pas important. Administraţiile nu se transformă, însă, printr-un discurs sau printr-o aplicaţie, ci se transformă când încep să schimbi reflexele şi obiceiurile unui întreg sistem”, a declarat Oana Gheorghiu.
Statul inventariază softurile cumpărate din bani publici
Iar haosul achizițiilor IT din ministere și primării ar putea fi oprit. Pe baza datelor furnizate de Adevarul într-un reportaj publicat marți, aflăm că Guvernul lasă în urmă o aplicație nouă, finanțată prin PNRR, care va monitoriza exact pe ce se duc banii publici în materie de tehnologie.
„Când am preluat mandatul am găsit un stat care nu ştia exact ce softuri are, ce platforme deţine, nu avea o libertate clară a acestor lucruri şi astăzi avem un început. Nu am finalizat procesul. De săptămâna viitoare intră în producţie, avem un proiect în PNRR, această aplicaţie care va face o actualizare zilnică a tuturor softurilor pe care o autoritate publică, locală, centrală sau orice altă instituţie publică le achiziţionează, astfel încât România să ştie unde este. (…) digitalizarea este o infrastructură de încredere între cetăţean şi stat. Pentru asta am lansat fără hârtie.gov.ro. În două luni, peste 4.000 de oameni ne-au transmis durerile lor, suferinţele lor în relaţia cu statul. Am început să ascultăm. Nu e mult, dar e un început de conversaţie pe care statul român nu o avusese niciodată cu cetăţenii săi”, a explicat reprezentanta Guvernului.
Un discurs de final de mandat
Să fim serioși, puțini oficiali recunosc direct de la tribună că lucrurile nu merg perfect. Vicepremierul a ales însă un ton diferit în fața industriei IT.
„După cum ştiţi, Guvernul a fost demis. În câteva zile sau în câteva săptămâni vom pleca. Şi totuşi am vrut să vin astăzi aici, nu pentru că am avea o poveste de succes spectaculoasă… Tocmai pentru că nu avem o poveste de succes spectaculoasă. Şi cred că onestitatea valorează mai mult decât orice discurs triumfalist. Mi-aş fi dorit să vin aici astăzi şi să vă spun că în aceste şase luni am transformat România digitală. Mi-aş fi dorit, de fapt, să nu fie nevoie să vă spun asta, ci să simţiţi singuri interacţiunea cu statul român, că lucrurile s-au schimbat fundamental.
Dar n-am ajuns acolo. Cred, însă, că e pentru prima oară, după mult timp, când statul român a început să se uite sincer în oglindă. Şi ştiţi ce-am învăţat în aceste şase luni? Că schimbarea reală nu arată ca o revoluţie. Arată ca o bătaie din aripi de fluture, imperceptibilă în momentul în care se întâmplă, dar vizibilă peste o vreme. Că undeva departe încep să se producă nişte valuri. Eu sper că noi am făcut câteva bătăi din aripi. Înainte de orice altceva, trebuie să vă spun că nu eu am dus greutatea acestui proiect de digitalizare, eu sunt doar interfaţa (…)”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Discursul a inclus și o ironie la adresa acuzațiilor politice din spațiul public (lansate în repetate rânduri în ultimele luni).
„După cum ştiţi, în această perioadă am fost puţin ocupată să vând ţara şi de-aia nu m-am putut ocupa de digitalizare. Glumesc, deşi recunosc că subiectul mi-a consumat multă energie, energie care s-ar fi putut duce în alte zone”, a adăugat oficialul.
Presiunea europeană ne împinge de la spate
Dar lucrurile nu se pot opri aici. Vicepremierul interimar susține că tehnologia a ajuns în punctul în care putem avea „un stat în care cetăţeanul poate să interacţioneze cu administraţia de oriunde ar fi”.
„România are toate ingredientele pentru a profita de acest moment. Are cea mai valoroasă industrie de software din regiune, are o generaţie tânără care ştie cum arată normalitatea. Are obligaţii europene care pentru prima dată în istorie o forţează să se mişte înainte, nu înapoi şi are în această sală oameni care pot face diferenţa. Avem un roadmap, documentele sunt publice, direcţiile sunt clare. Datele publice nu mai pot fi retrase printr-un vot în Parlament, iar presiunea pe care transparenţa o creează, această presiune lentă, constantă, irezistibilă, va produce pana la urma declicuri. Nu mâine, poate nu peste un an, dar se va întâmpla…
Pentru că politicienii actuali se luptă cu inevitabilul, iar inevitabilul are întotdeauna mai multă răbdare decât orice politician. România a început, în sfârşit, să vadă mai limpede. Sunt oameni care s-au săturat să aştepte şi au creat propriile platforme prin care analizează datele companiilor de stat, ale instituţiilor locale sau centrale. Lucrul acesta nu poate fi oprit. Un popor care încearcă să vată mai limpede nu mai poate fi întors complet în întuneric”, a conchis Gheorghiu.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cea de-a treia ediție a ANIS International Summit 2026, organizată de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, reunește marți experții din domeniu pentru a discuta tranziția economiei românești către un model bazat pe inovare și valoare adăugată.
