Parlamentul European a aprobat miercuri un amendament care critică direct decizia președintelui Volodimir Zelenski de a redenumi o unitate militară ucraineană de elită. Noua denumire face referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o structură controversată din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Această mutare politică a declanșat imediat o dispută diplomatică severă cu Polonia, un aliat esențial al Kievului.
Un vot clar la Bruxelles si reactia eurodeputatilor
O mare majoritate a eurodeputaților a votat în favoarea amendamentului. Textul oficial definește alegerea președintelui ucrainean drept o „escaladare inutilă și neprovocată”. Documentul reamintește, în același timp, sprijinul ferm pe care Polonia l-a acordat necondiționat Ucrainei în lupta sa împotriva invaziei ruse.
Inițiativa legislativă a aparținut europarlamentarului polonez Andrzej Halicki, membru al Partidului Popular European. Acesta a depus amendamentul împreună cu colegul său german Michael Gahler. Modificarea a fost inclusă direct într-un raport amplu care evaluează parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană.
Istoria care desparte Kievul de Varsovia
Dar de ce provoacă acest nume o reacție atât de dură la nivel internațional? În Ucraina, UPA este comemorată pe scară largă pentru rolul său istoric în opoziția față de regimul sovietic și pentru lupta dusă pentru independența națională.
Numai că în Polonia lucrurile sunt privite cu totul altfel. Acolo, gruparea este asociată direct cu masacrul de la Volyn din perioada 1943-1945. Sub ocupația nazistă, zeci de mii de polonezi au fost uciși în acea regiune de către naționaliștii ucraineni. Statul polonez a recunoscut oficial acel masacru istoric drept un genocid. Ucraina a respins constant această etichetă, generând o rană diplomatică deschisă.
Iar documentul adoptat la Bruxelles taxează tocmai această lipsă de tact politic. Textul Parlamentului European exprimă un regret profund pentru „disprețul față de sensibilitățile și durerea polonezilor legate de zecile de mii de victime estimate ale UPA și familiile lor”.
Eurodeputații consideră, prin votul lor, că decizia lui Zelenski „subminează relațiile de bună vecinătate” și pur și simplu „nu este în conformitate cu valorile europene”.
Consecinte diplomatice majore si retragerea decoratiei
Reacția Varșoviei nu s-a limitat la declarații politice de nemulțumire. Președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Ordinul Vulturul Alb. Aceasta este cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei (acordată liderului de la Kiev în anul 2023, într-un moment de maximă solidaritate).
Și tensiunile s-au văzut imediat la nivel înalt. Disputa diplomatică a afectat direct recenta Conferință pentru Redresarea Ucrainei, organizată la Gdańsk. Volodimir Zelenski nu a mai participat la eveniment. El a fost înlocuit de premierul ucrainean Iulia Sviridenko.
Ce înseamnă asta concret pentru viitorul european al Kievului? Până la urmă, dincolo de declarațiile de prietenie, sprijinul public contează enorm în procesul de aderare. Un sondaj recent arată că 60% dintre cetățenii polonezi se opun în prezent candidaturii Ucrainei la aderarea la UE.
Cifrele vorbesc de la sine.
Zelenski a recunoscut recent că au apărut „unele probleme interne” între Ucraina și Polonia, legate strict de „dificultăți în istoria noastră”. Liderul de la Kiev a cerut ambelor părți să strângă rândurile împotriva Rusiei și să trăiască mai mult „în viitor mai mult decât în trecut”.
Avertismentul Europei privind regulile comune
Așa cum relatează Euronews într-o analiză detaliată a votului de miercuri, europarlamentarii cer acum o dezescaladare rapidă și reconciliere urgentă între Kiev și Varșovia.
Eurodeputatul Andrzej Halicki a explicat miza acestui demers politic. „[Acesta este] un semnal foarte puternic, este un avertisment pentru autoritățile ucrainene să nu creeze emoții negative și să nu acționeze împotriva valorilor europene”, a declarat Halicki imediat după încheierea procedurii.
Oficialul polonez a fost extrem de direct în privința condițiilor de aderare. „Trebuie să se gândească cum să fie parte a Uniunii noastre. Dacă ar dori să fie [parte din ea], trebuie să respecte regulile comune”, a adăugat acesta.
Să fim serioși, această răcire bruscă a relațiilor polono-ucrainene nu este doar o problemă bilaterală. Pentru România, care susține activ securitatea flancului estic și tranzitul logistic, orice sincopă diplomatică între vecinii de la nord complică eforturile din regiune. Un blocaj politic între Varșovia și Kiev afectează indirect toată arhitectura de sprijin pentru front.
În ciuda acestui amendament sever privind unitatea militară UPA, rezoluția Parlamentului European reiterează sprijinul blocului comunitar pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei. Parlamentarii au recunoscut oficial progresele țării și au stipulat clar că „viitorul Ucrainei este în UE”. Integrarea europeană a statului vecin rămâne oficial „o prioritate strategică pentru Uniune”.
Raportul complet privind evaluarea parcursului Ucrainei, care include acum și acest amendament, urmează să fie trimis către instituțiile europene abilitate pentru următoarele etape procedurale de aderare.
