România a încasat peste 10 miliarde de euro, jumătate din alocarea totală prin PNRR, dar timpul pentru a finaliza proiectele se scurge rapid. Guvernul, sub presiunea termenului final din decembrie 2026, a intrat în ședință de urgență pentru a accelera reformele și șantierele. Miza imediată este finalizarea unor spitale și autostrăzi esențiale, iar pentru a salva o parte din proiectele medicale, s-a găsit o soluție de avarie: mutarea lor pe un alt program de finanțare.
La data de 10 martie 2026, România se află exact la jumătatea drumului în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cifrele oficiale, confirmate de Guvern la finalul lunii februarie, arată că în conturile țării au intrat 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din valoarea totală a planului. Din această sumă, 6,4 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro sunt împrumuturi contractate în condiții avantajoase.
Banii acoperă prefinanțarea și primele două cereri de plată, plus o parte din a treia. Doar că absorbția banilor este doar o parte a ecuației. Cealaltă, mult mai complicată, este finalizarea efectivă a investițiilor și reformelor asumate. Cu un termen limită absolut, decembrie 2026, pentru efectuarea tuturor plăților, presiunea la Palatul Victoria a atins cote maxime. Premierul Ilie Bolojan a convocat recent miniștrii care coordonează reformele cheie și le-a cerut să prezinte calendare clare de implementare, amenințând chiar cu revocarea din funcție a celor care vor pierde bani europeni.
Spitalele, între PNRR și planul de rezervă
Sectorul sănătății este, poate, cel mai vizibil și mai presant capitol al PNRR. Aici, Guvernul a fost forțat să recunoască realitatea din teren: nu toate cele 21 de spitale noi promise, un proiect pe care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a numit „fără precedent în istoria postdecembristă”, pot fi terminate la timp prin PNRR.
Soluția găsită pentru a nu pierde sute de milioane de euro? Nouă spitale aflate în construcție au fost scoase de sub umbrela PNRR. Recent, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru transferul a 522 de milioane de euro din PNRR către Programul Sănătate 2021-2027. Ministrul Rogobete a confirmat că decizia asigură că „șantierele continuă și aceste spitale vor fi finalizate”. Practic, este o gură de oxigen care le oferă un orizont de timp mai relaxat.
Lista unităților medicale salvate prin acest transfer include proiecte majore din toată țara:
- Spitalul Județean de Urgență Oradea
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
- Institutul Regional de Oncologie Timișoara
- Spitalul Județean de Urgență Bacău
- Spitalul Județean de Urgență Argeș
- Spitalul Județean de Urgență Vaslui
- Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
- Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești
- Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București
Ce se întâmplă cu restul? Alte opt spitale rămân finanțate prin PNRR și se află într-un stadiu avansat de implementare. Unul dintre ele, Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, este deja operațional și considerat un model de succes. La acestea se adaugă trei centre pentru mari arși, aflate în pregătire, și Spitalul Regional de Urgență Craiova, unde lucrările avansează rapid. Pentru aceste proiecte, însă, fiecare zi contează.
„Știu aceste proiecte încă de când erau doar planuri pe hârtie, când mulți spuneau că nu vor fi realizate niciodată. Astăzi, ele sunt șantiere, clădiri și spitale reale care vor deservi pacienții români”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete, recunoscând efortul tehnic din spatele negocierilor cu Bruxelles-ul.
Misterul autostrăzilor și tabloul de bord promis
Dacă în privința spitalelor situația a fost parțial clarificată, despre marile proiecte de infrastructură rutieră informațiile concrete sunt mai puține. Componenta de transporturi este una dintre cele mai importante din PNRR, dar comunicările recente ale Guvernului nu au oferit termene clare de finalizare pentru tronsoane specifice de autostradă până în luna august.
Premierul Bolojan a cerut tuturor ministerelor, inclusiv celui al Transporturilor, să accelereze ritmul și să evite blocajele administrative. Pentru a crește transparența și a pune presiune pe responsabili, Executivul pregătește un „tablou de bord” public. Acest instrument, care va fi gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), va reflecta în timp real stadiul fiecărui angajament din PNRR. Teoretic, orice cetățean va putea verifica online câți kilometri de autostradă au fost finalizați și care este stadiul reformelor.
Ce urmează: Guvern la cronometru
Următoarele luni sunt decisive. Guvernul și-a impus un calendar extrem de strâns. Până în luna mai, toate proiectele de lege necesare pentru îndeplinirea reformelor asumate (precum cea a pensiilor speciale, un punct sensibil în negocierile cu Comisia) trebuie să ajungă în Parlament, cu solicitarea de a fi dezbătute în procedură de urgență.
În paralel, ministerele trebuie să colaboreze pentru a emite rapid restul actelor normative și pentru a accelera contractările. Guvernul dă asigurări că finanțarea este asigurată, inclusiv pentru cofinanțări și alte cheltuieli, banii fiind deja la Ministerul Finanțelor.
Marea provocare rămâne viteza de implementare. Cu doar nouă luni până la finalul anului 2026, fiecare zi de întârziere pe un șantier sau în avizarea unui document crește riscul de a pierde sume uriașe. Tabloul de bord promis de Guvern va arăta dacă România este capabilă să transforme cele 10 miliarde de euro deja încasate în beneficii concrete sau dacă va rămâne doar cu jumătatea plină a paharului PNRR.
