Un studiu recent efectuat pe un eșantion de peste 11.000 de adulți indică faptul că expunerea prelungită la poluarea aerului din mediul urban, chiar și la niveluri considerate acceptabile, este legată de forme mai severe de boală coronariană. Această cercetare a fost realizată de specialiști de la Universitatea din Toronto și de la University Health Network, evidențiind riscurile aduse de calitatea aerului asupra sănătății cardiovasculare, mai ales în rândul femeilor și bărbaților.
Poluarea aerului este o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Conform datelor furnizate de Global Burden of Disease, poluarea a fost responsabilă pentru aproximativ 2,46 milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare în 2021. Organizația Mondială a Sănătății consideră poluarea aerului drept unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu pentru sănătate, având un impact semnificativ asupra apariției infarctelor miocardice și accidentelor vasculare cerebrale.
Cercetătorii au analizat datele pacienților care au efectuat tomografii computerizate cardiace între 2012 și 2023. Au utilizat informații publice despre poluarea aerului pentru a evalua expunerea individuală la particule fine PM2.5 și la dioxid de azot (NO2), doi poluanți urbani recunoscuți pentru efectele lor nocive asupra sistemului cardiovascular. Aceștia au corelat adresele pacienților cu datele de poluare pentru a estima nivelul de expunere pe parcursul a zece ani.
Particulele fine PM2.5 sunt generate de gazele de eșapament, emisiile industriale și incendiile, având dimensiuni atât de mici încât pot pătrunde adânc în plămâni și în circulația sanguină. Dioxidul de azot, pe de altă parte, provine în principal din arderea combustibililor fosili și din traficul rutier intens. Evaluarea CT-ului cardiac a permis cercetătorilor să analizeze trei indicatori importanți ai bolii coronariene: scorul de calciu, cantitatea totală de placă ateromatoasă și îngustarea arterelor.
Rezultatele prezentate la Congresul anual al Societății de Radiologie din America de Nord subliniază că expunerea la poluarea aerului, chiar și la niveluri scăzute, este asociată cu o acumulare mai mare de placă în arterele coronare. Dr. Felipe Castillo Aravena, specialist în imagistică cardiotoracică și autor principal al studiului, a afirmat că expunerea pe termen lung la poluare a fost corelată cu o boală coronariană mai extinsă, afectând atât femeile, cât și bărbații.
Diferențele de răspuns la poluare între sexe sunt notabile. La femei, expunerea la PM2.5 a dus la scoruri mai mari de calciu și la îngustări mai severe ale arterelor. La bărbați, aceleași niveluri de poluare au fost asociate cu un risc crescut de acumulare a plăcii ateromatoase. Aceste descoperiri evidențiază importanța abordărilor personalizate în prevenția bolilor cardiovasculare.
Studiul a arătat că pentru fiecare creștere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii pe termen lung la PM2.5, a fost observată o creștere de 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare. Riscul de a dezvolta boală coronariană obstructivă a crescut cu 23% pentru fiecare unitate suplimentară de NO2. Aceste date sugerează că și variațiile mici ale poluării pot influența semnificativ sănătatea inimii, subliniind necesitatea monitorizării calității aerului.
Dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac și autor senior al studiului, a menționat că aceste rezultate confirmă că poluarea aerului este un factor de risc modificabil pentru bolile de inimă. Îmbunătățirea calității aerului ar putea reduce semnificativ riscurile asociate cu bolile cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele prin care poluarea afectează inima și pentru a stabili o legătură clară de cauzalitate.
În acest context, colaborarea între instituții de sănătate publică și rețelele de monitorizare a poluării este esențială. Înțelegerea diferențelor biologice, sociale și comportamentale care influențează modul în care poluarea afectează bărbații și femeile ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și tratament. Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra legăturii dintre mediul urban și sănătatea inimii, subliniind importanța adoptării unor politici publice menite să protejeze sănătatea populației prin reducerea poluării atmosferice.
