Un nou studiu științific relevă că expunerea pe termen lung la particulele fine din aerul poluat, inclusiv sulfații și carbonul din PM2.5, poate crește semnificativ riscul de depresie la persoanele în vârstă. Cercetarea, publicată vineri, 20 decembrie, arată că riscul este mai ridicat pentru cei cu afecțiuni cardiace, metabolice și neurologice preexistente.
Descoperirea oferă noi dovezi despre impactul poluării atmosferice asupra sănătății mentale, potrivit Medical Xpress.
Potrivit Medicalxpress News:
Componentele periculoase din aerul poluat
Studiul identifică particule cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, cunoscută sub numele de PM2.5, ca fiind principalul factor de risc. Aceste particule ultrafine pot pătrunde adânc în sistemul respirator și pot afecta funcționarea creierului.
Sulfații și carbonul, două componente majore ale PM2.5, sunt asociate cu cele mai mari riscuri pentru sănătatea mentală. Concentrația acestor substanțe în aerul urban poate varia semnificativ în funcție de traficul auto și activitățile industriale din zonă.
Grupurile vulnerabile cel mai afectate
Persoanele în vârstă cu afecțiuni preexistente prezintă cel mai mare risc de a dezvolta episoade depresive severe. Cercetătorii au observat o corelație directă între nivelul de poluare și intensitatea simptomelor depresive.
Pacienții cu boli cardiovasculare, diabet și afecțiuni neurologice pot experimenta o deteriorare mai rapidă a stării de sănătate mentală. „Expunerea cronică la poluarea aerului poate accelera procesele inflamatorii din creier, afectând direct neurotransmițătorii responsabili de reglarea dispoziției”, au explicat autorii studiului.
Mecanismul de acțiune asupra creierului
Particulele PM2.5 pot traversa bariera hemato-encefalică, provocând inflamații la nivelul țesutului cerebral. Acest proces inflamator poate perturba producția de serotonină și dopamină, doi neurotransmițători esențiali pentru menținerea unei stări de spirit echilibrate.
De asemenea, poluarea aerului poate reduce fluxul de oxigen către creier, afectând funcțiile cognitive și emoționale. Studiile anterioare au demonstrat că expunerea pe termen lung la PM2.5 poate accelera îmbătrânirea cerebrală cu până la doi ani.
Implicații pentru România și orașele poluate
România se confruntă cu probleme serioase de poluare atmosferică, în special în marile centre urbane precum București, Cluj-Napoca și Iași. Conform datelor oficiale din 2024, concentrația de PM2.5 depășește frecvent limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Orașele românești cu trafic intens și activitate industrială dezvoltată prezintă cele mai ridicate niveluri de sulfați și carbon în aerul atmosferic. Această situație poate afecta direct sănătatea mentală a populației vârstnice din aceste zone.
Măsuri de protecție și recomandări
Specialiștii recomandă evitarea activităților în aer liber în zilele cu poluare ridicată, în special pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Utilizarea purificatoarelor de aer în locuințe poate reduce semnificativ expunerea la particule nocive.
Monitorizarea zilnică a calității aerului prin aplicații mobile sau site-uri specializate permite planificarea activităților în funcție de nivelul de poluare. Medicii sfătuiesc persoanele din grupurile de risc să discute cu specialiștii despre strategiile de protecție personalizate.
Investițiile în transportul public ecologic și reducerea emisiilor industriale rămân soluțiile pe termen lung pentru protejarea sănătății mentale a populației urbane din România.
