Razboiul din Iran costa Pentagonul 40 de miliarde de dolari. Inflatia anuala depaseste 4 procente

Nota de plată a armatei americane

Iar sumele reale ar putea fi chiar mai mari dacă tragem linie. Banii s-au dus rapid pe armament și refacerea infrastructurii militare afectate de atacuri. Mark Cancian, consilier senior la CSIS, a explicat detaliile financiare pentru jurnaliștii de la CNN.

„Cifra include costul muniţiilor, al echipamentelor distruse şi al daunelor aduse bazelor, dar nu include costurile operaţionale care au fost deja luate în considerare în bugetul departamentului pentru anul fiscal 2026, în valoare de peste 1 trilion de dolari”, a declarat oficialul.

Pe lângă efortul uriaș al Pentagonului, și alte agenții guvernamentale au scos bani din buzunar. Securitatea Internă și Departamentul Veteranilor au suportat cheltuieli de 1 miliard de dolari pe fondul acestei crize majore de securitate.

Efectul direct la pompa de benzină

Dincolo de cifrele militare seci, impactul a lovit direct în bugetul cetățenilor de rând. Adevarul a relatat luni dimineață că prețurile la benzină în SUA au crescut de la o medie de sub 3 dolari pe galon la peste 4 dolari în cea mai mare parte a războiului. Datele colectate printr-un instrument de urmărire a costurilor energiei (dezvoltat de Universitatea Brown) arată clar că gospodăriile americane au cheltuit cu peste 253 de dolari mai mult decât ar fi plătit pe timp de pace.

Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei tale? Când petrolul nu mai iese din Orientul Mijlociu timp de aproape patru luni, criza se transferă automat pe tot globul, inclusiv în România. Șoferii români văd imediat efectul pe panourile benzinăriilor de la noi, iar alimentele de bază se scumpesc din cauza costurilor mari de transport.

Lumea a pierdut în total 1,15 miliarde de barili de petrol în timpul războiului. Și astfel, inflația anuală a depășit 4% pentru prima dată în trei ani, fiind determinată de prețurile la energie, conform datelor Biroului de Statistică a Muncii. Salariul mediu american crește acum mult mai lent decât ritmul în care explodează prețurile la raft.

Negocieri pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz

Totul a pornit pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul. Conflictul a durat câteva săptămâni, s-a extins rapid în țările vecine și a zguduit din temelii piețele globale. Prezentat de Donald Trump parțial ca un efort de a-i stimula pe iranieni să-și răstoarne conducerea teocratică, conflictul s-a transformat într-un război regional soldat cu mii de morți, în special în Iran și Liban.

Dar lucrurile par să intre pe un făgaș diplomatic. Săptămâna trecută, SUA și Iran au semnat un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Negocierile tehnice pentru definitivarea acordului au început deja în weekend.

Documentul aflat pe masa discuțiilor ar urma să prevadă oprirea atacurilor din regiune și ar putea contribui la redeschiderea acestei strâmtori, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic la nivel global. O astfel de evoluție pe teren ar putea duce, pana la urma la scăderea prețurilor la energie la nivel mondial.