Reforma pensiilor din MApN și MAI, criticată de experți pentru lipsa studiilor de impact

Critici din partea experților

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, consideră că decizia Guvernului este inadecvată. El subliniază dificultățile serviciului militar și programul solicitant, argumentând că majorarea vârstei de pensionare nu reprezintă o soluție potrivită, având în vedere că, din 2030, militarii se vor pensiona la 60 de ani.

Bălăceanu este de acord că pensionarea la 48 de ani pentru generali sau colonei nu este ideală. Totuși, el consideră că un soldat gradat profesionist ar putea ieși la pensie mai devreme, având în vedere condițiile de muncă mai solicitante. El se opune creșterii vârstei de pensionare, motivând că modificările legislative au dezavantajat militarii, ceea ce a dus la plecări masive din armată și la un interes scăzut al tinerilor pentru cariera militară.

„Eu nu merg pe ideea ca să se mărească vârsta de pensionare. Problema este cu cât timp mai devreme permite militarilor să se plece cu condițiile integrale de pensionare. Deci am două elemente. Unu: motivația ca să rămână în armată o perioadă mai lungă. Și doi: o regândire a momentului în care poate să plece mai devreme potrivit vechimii în muncă”, a declarat generalul Bălăceanu.

Avertismente privind creșterea infracționalității

Chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei și fost angajat al Ministerului de Interne, consideră că măsura este pripită și nu va rezolva problemele existente. El atrage atenția asupra deficitului de personal din MAI, unde 25% dintre posturi sunt vacante. Guran susține că se realizează deja economii semnificative cu personalul și nu se justifică o reducere suplimentară sau majorarea vârstei de pensionare.

„Pentru mine, lucrurile sunt clare. Aici există doar o singură problemă, se urmărește de fapt diminuarea cuantumului pensiilor militare. Și, bineînțeles, creșterea vârstei de pensionare. Deci nu are nicio legătură cu reforma în Ministerul de Interne sau cu reforma în Ministerul Apărării, așa cum zic ei”, a afirmat chestorul Guran.

În contextul deficitului de personal, Lucian Guran avertizează că infracționalitatea ar putea crește. Polițiștii sunt suprasolicitați, efectuează ore suplimentare neplătite și au un volum mare de dosare de rezolvat. El critică deschiderea dosarelor penale pentru infracțiuni minore, ceea ce îngreunează munca polițiștilor și îi împiedică să se concentreze asupra cazurilor grave.

„Polițiștii fac ore suplimentare neplătite și au dosare peste dosare pe care trebuie să le rezolve. Un angajat proaspăt se trezește de la început cu peste 100 de dosare pe care trebuie să le rezolve. Dar când s-o facă? Numai la noi în România se deschide dosar penal pentru o oglindă ruptă sau pentru un salam furat din supermarket. Nicăieri nu e așa”, a adăugat chestorul.

Posibile demisii și consecințe asupra siguranței publice

Chestorul Lucian Guran avertizează că decizia Guvernului ar putea determina și mai mulți polițiști să demisioneze, accentuând deficitul de personal. El consideră că Guvernul ar trebui să își asume responsabilitatea pentru ordinea și siguranța publică, în cazul în care adoptă această măsură.

„Cum am spus, în realitate scopul lor este doar unul singur: creșterea vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiilor. Dacă vor să o facă, să o facă. Au această putere, pot oricând să facă lucrul ăsta, dar trebuie să își asume răspunderea pentru ordinea și siguranța publică”, a punctat Guran.

Guran compară situația cu o potențială criză, anticipând o creștere a cazurilor grave precum cele din Caracal sau Onești, din cauza lipsei de personal. El critică lipsa unei analize de impact înainte de luarea deciziei și avertizează asupra situațiilor în care polițiști în vârstă ar putea fi puși să urmărească infractori tineri.

„E ca o bombă cu ceas ce stă să explodeze. De fapt, mai multe bombe. Pentru că o să vedeți, o să apară tot mai multe cazuri grave precum cel din Caracal sau cazul Onești. Și poate cazuri și mai grave. Și așa va fi și de acum încolo. Pentru că la ora actuală pur și simplu nu mai ai de unde să mai scoți polițiști în stradă, sunt prea puțini”, a mai spus chestorul Lucian Guran.

Critici economice privind reforma

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că reducerea cu 10% a cheltuielilor nu este suficientă și reprezintă o măsură superficială. El critică lipsa de voință politică și dificultatea coaliției de a implementa reforme reale în administrație.

„Noi mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme, în condițiile în care, din păcate, asistăm la o lipsă de voință politică, la o impotență politică a acestei coaliții în a face cu adevărate reforme la administrație, în modul în care sunt cheltuiți banii publici”, a declarat Negrescu.

Negrescu susține că nu există un studiu de impact care să justifice reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației și că această măsură nu va rezolva problema salariilor bugetarilor. El consideră că Guvernul dă dovadă de lipsă de voință publică și că singurele instrumente utilizate sunt reducerile și creșterile de impozite și taxe.

„În primul rând avem o lipsă totală de voință politică, o impotență administrativă, care este explicabilă în primul rând din indecizia politicienilor, iar din lipsa de know-how la nivelul eșalonului 2 din ministere, cei care decid modul în care se desfășoară anumite măsuri administrative în țara asta”, a conchis Adrian Negrescu.