Sărbătorile pascale au trecut, lăsând în urmă nu doar amintiri, ci și un organism suprasolicitat de friptură de miel, ouă, pască și alte bunătăți. Trecerea bruscă de la post la un festin culinar se dovedește, nu de puține ori, o piatră de încercare pentru ficat și stomac. Înainte de a da fuga la farmacie, țăranul român avea propriile leacuri, naturale și ieftine, bazate pe verdețurile primăverii.
Ce spun specialiștii
După o perioadă de excese, medicii recomandă o revenire la o alimentație echilibrată, bogată în plante verzi. „Să mâncăm fructe și legume. Acestea ne oferă vitamine și fibre, lucruri de care avem nevoie pentru a ne restabili echilibrul organismului după alimente foarte grase, multă carne, maioneză și ce se consumă, în general, de sărbători. În plus, stomacul, ficatul și pancreasul iau o binemeritată pauză, după o suprasolicitare intensă”, precizează medicul Corneliu Saradan.
Recomandarea este susținută și de date concrete. Specialistul Etosha Farmer indică o țintă clară pentru „Forbes”: „Mâncați în jur de 30 de grame de fibre pe zi, crescând cantitatea de alimente precum lintea, fasolea, verdețurile și cerealele integrale”. Și, fără să știe de studii, exact asta făcea și țăranul român: trecea pe verdețuri.
Măcrișul, leacul verde de la țară
Iar printre cele mai la îndemână verdețuri era măcrișul. O plantă comună, care crește spontan pe pajiști și la marginea pădurilor, măcrișul este vizibil din punct de vedere nutrițional. Bogat în vitamina A, excelent pentru vedere, dar și o sursă de vitamina C și antioxidanți, acesta ajută organismul să lupte cu infecțiile. Mai mult, conține fibre care stimulează tranzitul intestinal și potasiu și magneziu, care reglează tensiunea arterială.
Hai să vedem cum se transformă într-un preparat delicios. O rețetă de mâncărică de măcriș din zona Reghin necesită un kilogram de măcriș, smântână, făină, unt, ouă și sare. Măcrișul spălat și tăiat mărunt se călește în unt. Separat, se bat ouăle cu făina și smântâna, iar amestecul se toarnă peste măcriș, amestecând până se obține un sos gros. Pentru o variantă mai ușoară, se poate folosi smântână slabă și mai puține ouă, servită cu mămăliguță.
Cea mai dietetică rețetă rămâne însă supa. Măcrișul se fierbe în apă cu sare, se adaugă un rântaș slab din unt și făină, iar la final se drege cu iaurt sau sana.
Miracolul din plăcinta cu lucernă
V-ați gândit vreodată să mâncați lucernă? Deși cunoscută ca plantă furajeră, țăranii o foloseau în alimentație, în special pentru umplutura plăcintelor. Și aveau dreptate. Lucerna este un fortifiant natural, ideal pentru revitalizarea organismului, fiind recomandată pentru detoxifierea ficatului și purificarea sângelui.
În Sălaj, din lucernă se umpleau faimoșii „păstrăvași”. Radu Anton Roman îi descria în „Poveștile Bucătăriei Românești” drept „o plăcintă ciudată, aparent rudimentară, dar de o frăgezime și de o savoare seducătoare”. Aluatul se face din făină, lapte, două ouă, drojdie și două linguri de unt. Pentru umplutură, frunzele de lucernă (lăstărașii) se călesc cu ceapă, se fac pastă și se adaugă mărar, sare și boia. Plăcintele se umplu, se aplatizează cu sucitorul și se coc în tavă unsă cu untură.
Există și variante moderne, precum salata de primăvară cu 50 de grame de germeni de lucernă, leurdă, rucola, ulei de măsline și lămâie.
Minunile din bucătăria săsească
Prin ținuturile săsești, două ingrediente erau esențiale pentru revenirea după sărbători: spanacul și chimenul. Spanacul este un superaliment plin de vitamine (K, A, C), fier și calciu, cu foarte puține calorii. De cealaltă parte, chimenul este bogat în antioxidanți și ajută la îmbunătățirea digestiei, reducând spasmele intestinale.
Din chimen, săsoaicele făceau o „zupă” simplă, dar delicioasă. Se fierb întregi un morcov, un păstârnac, o ceapă, un ardei și un cartof. După ce s-au înmuiat, legumele se scot. Separat, o lingură de chimen se călește în untură de porc cu un vârf de făină, se stinge cu apă, iar compoziția se toarnă în supa de legume. Legumele fierte se pasează și se adaugă înapoi în oală, amestecând continuu. La final se pune mărar și pătrunjel.
Și, cum un bărbat vârtos nu se satură cu zeamă chioară, urma felul doi. Aici intra în scenă spanacul cremos. Pentru rețetă e nevoie de un kilogram de spanac, 200 de grame de orez, smântână, untură, lapte și făină. Spanacul opărit se călește în untură, la fel și orezul, care se fierbe separat. La final, se amestecă spanacul tocat cu orezul fiert, un mix de lapte cu făină și mărar. Totul se mai lasă 15-20 de minute pe foc mic, iar unii chiar bagă compoziția la cuptor. Se servește cu șnițele din ciuperci și varză, alături de castraveciori murați în saramură.
Sănătos și bun.
