Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunță lansarea iminentă a unei platforme online unde pacienții vor putea verifica performanța spitalelor înainte de internare. Anunțul, făcut de președintele instituției, Horațiu Moldovan, vine în contextul scandalului de la Spitalul Floreasca, care a fost la un pas de a limita internările după ce a depășit bugetul cu 10 milioane de lei în primele trei luni ale anului.
Scandalul de la Floreasca, scânteia reformei
Totul a pornit la finalul săptămânii trecute, când managerul Spitalului Floreasca din Capitală a cerut șefilor de secții să limiteze internările și să reprogrameze pacienții cronici. Motivul? O gaură de 10 milioane de lei în bugetul alocat de CNAS. Dar, potrivit președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, situația s-a rezolvat punctual și rapid. „Chestiunea administrativă legată de bugetarea acestui spital s-a rezolvat. Nu mai există niciun astfel de motiv pentru care să existe blocaje privind accesul pacienților, decât pur capacitatea administrativă, capacitatea fizică a spitalului de a trata pacienții. (…) Discuțiile în spațiul public au apărut vineri, luni problema a și fost rezolvată. Era de fapt în curs de rezolvare între timp, dar probabil cineva nu a avut răbdare să înțeleagă mecanismele administrative care sunt în momentul de față în vigoare”, a declarat Moldovan.
O legislație care pedepsește performanța
Dincolo de cazul punctual, problema este una de fond și stă chiar în legislație. Cum vine asta, mai exact? Președintele CNAS explică fără ocolișuri. „Legislația actuală nu încurajează spitalele care fac performanță, dar încurajează pasivitatea spitalelor mai mici care nu fac servicii suficiente și adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din zona în care funcționează.”
La modul concret, jumătate din bugetul total de 34 de miliarde alocat spitalelor reprezintă plata serviciilor medicale, iar cealaltă jumătate sunt suplimentări salariale. „Lucrul acesta este în legislație din 2015 și trebuie schimbat de urgență”, arată oficialul. Altfel, avertizează acesta, „spitalele mari vor intra din criză în criză, iar spitalele mici se vor chinui să-și atragă pacienți inexistenți și vor fi încurajate să facă diferite artificii, astfel încât să beneficieze de fondurile caselor de sănătate. În niciun caz acest sistem nu încurajează spitalele mici să-și redimensioneze structura la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației”.
Platforma care promite transparență
Soluția propusă de CNAS este o platformă online care va aduce la lumină datele de performanță ale fiecărei unități medicale. Inițial, va fi un instrument pentru manageri, dar va deveni publică, accesibilă oricui.
„În zilele următoare, noi o să lansăm în spațiul public o platformă online, prin care managerii de spitale vor putea vizualiza indicatorii proprii de activitate în comparație cu media indicatorilor de activitate de la nivel național din categoria spitalelor din care fac parte. Aceste date vor vorbi de la sine, iar deciziile pe care va trebui să le ia fiecare spital vor fi de la sine înțelese”, a anunțat Horațiu Moldovan.
Reforma modului de finanțare a fost deja agreată cu ministrul Sănătății și cu premierul. „De la bun început am și agreat lucrul acesta, l-am și prezentat împreună cu premierul, la Guvern, anul trecut. Și ne-am asumat împreună că vom face acest lucru”, a adăugat el. Întrebat ce se va întâmpla dacă ministrul Alexandru Rogobete va demisiona, răspunsul a fost tranșant: „Mai rămân doi care pot să facă acest lucru în continuare”.
O problemă sistemică, nu un caz izolat
Situația de la Floreasca nu este nici pe departe unică, avertizează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Publice (COPAC). „Lucrurile acestea se întâmplă frecevent, pentru că noi avem un sistem impredictibil. Adică spitalele nu știu ce număr de servicii vor face în luna următoare, doar estimează statistic.”
Practic, ce se întâmplă? „Tu ca unitate medicală nu poți «să închizi prăvălia» pe data de 25 pentru că ai cheltuit bugetul. Va trebui să îți continui activitatea medicală, să oferi servicii pentru pacienți”, explică Gănescu.
Iar consultantul în politici de sănătate publică Radu Comșa confirmă diagnosticul. „Nu am date legate de Floreasca, în mod special, dar din experiența de lucru cu alte spitale publice, pot să afirm că adeseori planul bugetar nu este corelat cu capacitățile reale ale spitalelor de a îngriji pacienți și cu cererea de servicii din arealul lor geografic”. Acesta adaugă că „noi încă bugetăm în mare măsură istoric, ceea ce menține sistemul într-o stare de neadaptare la realitățile epidemiologice și demografice”.
De ce apar listele de așteptare
V-ați întrebat vreodată de ce, pentru o intervenție de cardiologie sau radiologie, pacienții așteaptă cu lunile? Horațiu Moldovan oferă o explicație directă: resursele financiare sunt limitate. „Fiecare spital propune Caselor de Asigurări de Sănătate un număr de pacienți pe care îi pot manageria pe fiecare tip de patologie. Și, fireste, resursele financiare ale sistemului de asigurări de sănătate nu sunt nelimitate.”
Sursa principală de finanțare este Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care se bazează pe contribuțiile de 10% ale salariaților. E drept că bugetul a crescut, dar rămâne insuficient. „Dacă vom fi vreodată în situația Germaniei, unde această contribuție – echivalentul CASS-ului de la noi – nu este 10% ci este 15%, raportat nu la salariile românești, ci la salariile din Germania, cu siguranță vom fi într-o altă logică finanțării de sănătate”, a conchis președintele CNAS.
