Datoria publică a României a explodat, ajungând la peste 220 de miliarde de euro. Doar în anul 2026, statul român va plăti dobânzi care depășesc 12 miliarde de euro, o sumă colosală care pune presiune pe un buget deja fragil. Contextul este complicat și mai mult de un nou conflict izbucnit în Orientul Mijlociu, ale cărui efecte economice încep deja să se simtă.
Un buget controversat
Bugetul statului pentru anul 2026 a fost adoptat într-un ritm suspect de alert. A trecut prin Parlament în doar 4 zile lucrătoare, o manevră menită, se pare, să evite orice dezbatere publică reală. Și nu e de mirare, având în vedere alocările considerate clientelare, precum cele pentru stadioane noi în orașe ca Oradea sau Timișoara, care nici măcar nu au echipe în prima ligă de fotbal.
Mai mult, bugetul a fost prezentat cu o întârziere de peste 5 luni față de termenul legal, un obicei cu care premierul Ilie Bolojan pare să se fi acomodat. În tot acest timp, președintele Nicușor Dan pare absent, neexercitându-și datoria constituțională de a veghea la buna funcționare a autorităților publice (prevăzută la art. 80, alineatul 2).
Impactul noului război
Colac peste pupăză, pe 28 februarie 2026 a izbucnit un nou război în Orientul Mijlociu, iar primele reacții ale oficialilor români au fost de-a dreptul naive. Premierul Bolojan, de exemplu, declara pe 5 martie că majorările de preț la carburanți ar fi doar „de tip emoțional”.
Numai că lucrurile stau complet diferit. Dincolo de declarații, realitatea este că acest conflict va duce la creșteri de prețuri nu doar la energie, ci la majoritatea mărfurilor, în special la alimente. ne așteaptă o inflație mai mare și o sărăcire a și mai multor români. Se anticipează un val dureros de concedieri și falimente, iar statului îi va fi tot mai greu să se împrumute, la costuri și mai mari. Iar BNR va fi nevoită să cheltuiască sume semnificative pentru a menține o oarecare stabilitate a cursului de schimb.
Ineficiența, marea problemă
O mare problemă a finanțelor publice din România este ineficiența investițiilor. Nu e vorba doar de nivelul deficitului, pe care un personaj ca Bolojan (autointitulat, conform surselor din presă, un „om rău”) l-ar putea rezolva rapid prin creșteri de taxe, cu prioritate de la bolnavi sau mame gravide.
V-ați gândit vreodată la asta? Ce randament să-ți dea miliardele de euro investite aiurea, în proiecte discutabile ca prioritate și la prețuri umflate artificial, față de prețul corect al pieței?
Creștere economică în jur de 0, fireste!
Acesta este efectul direct al guvernărilor din ultimii ani. Problemele structurale grave erau vizibile cu mult înainte de noul război. Acum, propaganda guvernamentală se bucură că are o scuză perfectă pentru durerea economică ce va urma, aruncând toată vina pe conflictul extern și nu pe proasta guvernare, pe simularea reformelor sau pe decizii luate pe genunchi, precum majorarea TVA.
Scenariul Grecia, un risc real
Situația actuală amintește periculos de mult de Grecia de dinainte de criza din 2008. Și acolo banii publici erau risipiți, datoria publică era uriașă, iar raportările financiare erau incorecte. După șocul global, nimeni nu a mai vrut să împrumute Grecia, forțând țara să adopte măsuri brutale de ajustare, ale căror efecte se resimt și azi.
Prin faptul că reformele au fost doar vorbe goale, riscul ca România să alunece spre un scenariu similar este cât se poate de real, mai ales în contextul unei noi crize financiare internaționale. Politicienii de la conducere par să creadă că, atâta timp cât controlează instituțiile și păcălesc suficienți votanți, criza nu îi va afecta, fiind protejați de privilegii și imunități.
Trădarea s-a produs deja de prea multe ori, prin cei care au crescut datoria publică la un nivel periculos, fără ca România să aibă în 2026 măcar o centură a capitalei în regim de autostradă. Ba chiar, în ultimele zile a apărut un nou indiciu public despre blatul dintre tabăra așa-zișilor pro-europeni și a așa-zișilor suveraniști pentru succedarea la putere.
