Războiul din Orientul Mijlociu provoacă unde de șoc în economia globală, alimentând inflația și încetinind creșterea economică. Avertismentul vine direct de la Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), care subliniază că impactul conflictului din Iran este deja resimțit la nivel mondial.
Perturbări majore pe piața energiei
Kristalina Georgieva a descris situația actuală drept „cea mai gravă perturbare a aprovizionării globale cu energie”. Cum vine asta? Blocajul impus de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru aproximativ o cincime din petrolul și gazele transportate global, a redus drastic fluxurile energetice. Cifrele sunt clare. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut deja cu circa 13%.
Iar impactul nu se oprește la energie. Lanțurile de aprovizionare conexe, inclusiv cele pentru îngrășăminte și heliu, sunt și ele serios afectate, creând probleme în lanț.
Prognoze economice sumbre
Fondul Monetar Internațional urmează să publice pe 14 aprilie raportul „Perspective economice mondiale”. Dacă înainte de conflict se estima o creștere globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027, acum lucrurile stau complet diferit.
Perspectivele s-au schimbat radical.
„În schimb, toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și la o creștere mai lentă”, a declarat tranșant Georgieva. Chiar și în cel mai optimist scenariu, cel al unei încetări rapide a ostilităților, va exista o „revizuire descendentă relativ mică” a creșterii economice, dublată de o majorare a inflației. În cazul unui conflict prelungit, efectele negative vor fi, clar, mult mai severe.
O lume plină de incertitudine
Șefa FMI a pictat un tablou global fragil, marcat de riscuri multiple care se suprapun. Dar ce înseamnă asta, mai exact, pentru viitorul apropiat? „Ne aflăm într-o lume cu incertitudine ridicată”, a explicat ea, enumerând tensiunile geopolitice, schimbările climatice, evoluțiile tehnologice și transformările demografice.
Până la urmă, mesajul este clar. „Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom reveni după acest șoc, trebuie să fim atenți la următorul.”
Țările sărace, lovite cel mai dur
Impactul războiului este resimțit inegal, iar cele mai vulnerabile state sunt cele dependente de importurile de energie. Potrivit FMI, optzeci și cinci la sută dintre membrii săi sunt importatori de energie. Georgieva a avertizat că multe dintre aceste țări nu au spațiul fiscal necesar pentru a-și proteja populația de creșterea prețurilor, ceea ce sporește riscul de instabilitate socială. Unele state (pe care nu le-a numit) au solicitat deja ajutor financiar.
Și a avertizat că politicile precum subvențiile energetice acordate de stat nu sunt o soluție, ba chiar ar putea amplifica presiunile inflaționiste. E drept că nici țările exportatoare nu sunt ferite. De exemplu, Qatar se confruntă cu daune majore la infrastructura sa energetică, estimând că refacerea unei părți din producția de gaze ar putea dura între trei și cinci ani. În total, 72 de instalații energetice au fost avariate în conflict, o treime dintre ele suferind pagube semnificative. „Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, ar exista un impact negativ persistent asupra restului lumii”, a concluzionat Georgieva.
Riscul unei crize alimentare
După atacul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a dus la o creștere bruscă a prețurilor. Petrolul Brent a atins pragul de 110 dolari pe baril. Ca răspuns, FMI, Agenția Internațională pentru Energie și Banca Mondială au anunțat un efort coordonat pentru a evalua impactul conflictului.
Numai că amenințarea nu se oprește aici. Programul Alimentar Mondial a avertizat că milioane de oameni s-ar putea confrunta cu foamete acută dacă războiul continuă până în iunie. Deși FMI nu a identificat încă o criză alimentară globală, Kristalina Georgieva a subliniat că aceasta ar putea apărea rapid dacă lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte vor fi grav afectate.
