România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, o cantitate uriașă care are efecte directe asupra mediului, economiei și sprijinirii categoriilor vulnerabile. Datele, prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), scot la iveală un fenomen mult mai complex decât pare la prima vedere.
Realitatea din spatele risipei
Reprezentanții organizației explică faptul că problema depășește cu mult gestul de a arunca resturile din farfurie. „Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai profundă. Reducerea risipei nu înseamnă doar salvarea alimentelor, ci are efecte asupra mediului, economiei și echilibrului social”.
aruncarea unui produs alimentar înseamnă, de fapt, irosirea tuturor resurselor utilizate pentru a-l produce. Asta include apă, sol, energie și forță de muncă. „Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar produsul finit, ci și apa, solul, energia și munca implicate în întregul proces, de la producție la transport. Prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret în reducerea poluării și protejarea mediului”, se arată în comunicatul transmis de FBAR.
Risipă uriașă, sărăcie la fel de mare
Și totuși, problema risipei alimentare este strâns legată de inegalitățile sociale. V-ați gândit vreodată la acest paradox? Aruncăm cantități imense de hrană, în timp ce multe comunități se confruntă cu lipsuri grave.
„Trăim un paradox dureros: în timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt irosite anual, există comunități pentru care accesul la alimente rămâne o provocare zilnică”, potrivit aceleiași surse.
Cifrele sunt clare. Peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială, conform datelor oficiale.
Beneficii economice și soluții concrete
Dincolo de impactul social, reducerea risipei alimentare aduce și beneficii economice importante. Potrivit FBAR, diminuarea pierderilor duce la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea întregului lanț agroalimentar pe termen lung.
Iar companiile pot contribui activ la acest proces, inclusiv prin donații de produse. Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, permite operatorilor economici să doneze alimente către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale deloc de neglijat (precum deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA).
Reducerea risipei începe acasă
Numai că lupta cu risipa nu se duce doar la nivel de companii sau autorități. E drept că specialiștii subliniază că reducerea ei începe la nivel individual, cu fiecare dintre noi.
Organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor pot avea un impact vizibil.
Printre soluțiile recomandate se numără:
- organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”);
- înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”;
- evitarea cumpărăturilor în exces.
