Cifrele sunt brutale. România stă prost la capitolul femei în politică, iar datele centralizate de Mediafax confirmă ce mulți bănuiau deja. Suntem în coada Europei.
Parlamentul român are doar 22% femei. Media europeană? 33,6%. Diferența de peste 11 puncte procentuale ne aruncă printre statele cu cea mai slabă reprezentare feminină din legislativele UE. Dar stai, că nu s-a terminat.
Consiliile locale, o redută aproape exclusiv masculină
La nivel local, lucrurile se înrăutățesc serios. Doar 8,9% dintre consilierii locali sunt femei. Finlanda are 45%. De cinci ori mai mult, ca să fim clari.
Și primarii? Aici tabloul devine și mai sumbru. Abia 6,5% dintre primarii din România sunt femei, când media UE stă la 18,9%. Aproape de trei ori sub partenerii europeni. Coincidență? Greu de crezut.
Ce ține femeile departe de funcțiile executive locale? Experții tot invocă aceleași probleme: partidele nu le sprijină, stereotipurile rezistă, politicile de încurajare a candidaturilor feminine lipsesc cu desăvârșire.
Patru județe ies din tiparul național
Nu peste tot e la fel de negru. Dâmbovița, Galați, Vâlcea și Hunedoara au consilii județene cu cele mai mari ponderi ale femeilor. Excepții care confirmă regula, dar demonstrează că schimbarea poate veni acolo unde există voință politică.
Ce au făcut diferit? Răspunsul nu e simplu. Unii analiști vorbesc despre lidere locale puternice care au deschis drumul pentru alte candidate. Alții pun pe seama particularităților culturii politice regionale.
La Bruxelles, România ocupă penultimul loc
Nici în Parlamentul European nu stăm mai bine. Penultimul loc la reprezentarea femeilor. Ironia sorții: fix acolo unde se decid politicile de egalitate de gen pentru toată Uniunea, noi trimitem delegații dominate de bărbați.
Suedia, Finlanda și Franța trimit delegații aproape paritare. România pare blocată într-un model politic de altă epocă, deși femeile reprezintă peste jumătate din populație și din electorat.
Un club al bărbațiilor sau o problemă de sistem?
Datele din 2025 confirmă o tendință veche. Politica românească funcționează ca un club închis. Femeile ajung greu pe listele de candidați. Și mai greu pe poziții eligibile.
Partidele mari au promis de nenumărate ori măsuri pentru creșterea reprezentării feminine. Rezultatele le vedem în cifre. 22% în Parlament. 8,9% în consilii locale. 6,5% primari. Atât.
Schimbarea vine greu. Foarte greu. Fără cote obligatorii sau alte mecanisme de corecție, decalajul față de media europeană riscă să se adâncească. Nimic nou sub soare, ar spune unii. Problema e că tocmai această resemnare perpetuează un sistem care lasă jumătate din cetățeni subreprezentați în deciziile care le afectează viața de zi cu zi.
