Salariile rușinoase în România au devenit o problemă majoră, conform avertismentului economiștilor. Situația salariilor din țară este alarmantă, deoarece majoritatea angajaților se confruntă cu venituri modeste, care nu le permit să ducă o viață decentă și care au consecințe directe asupra economiei pe termen lung.
Conform unei analize realizate de Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia, se observă că salariile mici domină piața muncii din România, iar impactul acestei distribuții va afecta atât bugetul de stat, cât și viitoarele pensii.
Potrivit analizei, 36% dintre salariați câștigă sub 2.700 de lei net, aproape de nivelul salariului minim. În plus, 23% dintre persoane au venituri cuprinse între 2.700 și 4.100 de lei, ceea ce înseamnă că șase din zece români trăiesc cu mai puțin de 4.100 de lei lunar.
Pe de altă parte, doar 8% dintre angajați câștigă peste 9.300 de lei net, iar clasa de mijloc este abia vizibilă. Veniturile cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei net sunt obținute de mai puțin de 20% dintre angajați, subliniind un dezechilibru major și o polarizare accentuată a veniturilor.
Economistul atrage atenția asupra a două vulnerabilități majore. Prima vizează veniturile statului, deoarece distribuția actuală a salariilor nu aduce venituri suplimentare importante la bugetul de stat, indiferent de modalitatea de taxare. Baza de impozitare este concentrată în zona veniturilor mici, ceea ce face ca orice modificare fiscală să afecteze direct puterea de cumpărare a populației.
A doua problemă, mai gravă, privește viitorul pensiilor. Peste 30% dintre angajați riscă să ajungă la pensia minimă, iar 75% vor avea pensii mai mici decât pensia medie, ceea ce duce la un trai necorespunzător pentru aceștia la bătrânețe.
Analiza evidențiază faptul că salariile mici sunt regula și nu excepția în România. Dacă nu vor fi implementate politici publice eficiente pentru creșterea veniturilor și consolidarea clasei de mijloc, țara riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al sărăciei salariale și al pensiilor insuficiente. Efectele negative se vor resimți nu doar la nivel individual, ci și la nivelul întregii economii, prin scăderea consumului și a capacității de investiție.
Sursa: financiarul.ro
