Liderul laburist britanic, Keir Starmer, și-a exprimat public sprijinul pentru prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, după ce aceasta a cerut Statelor Unite să înceteze amenințările privind preluarea forțată a Groenlandei. Starmer a făcut aceste declarații duminică, după ce Mike Tapp, ministrul britanic al migrației, a evitat în repetate rânduri întrebările despre amenințările formulate de Donald Trump și aliații săi. Danemarca este un aliat apropiat, iar viitorul Groenlandei trebuie decis doar de Groenlanda și regatul Danemarcei, a subliniat Starmer, potrivit The Guardian.
Reacția lui Starmer la declarațiile lui Trump
Starmer a declarat la Sky News că o susține pe Mette Frederiksen și că aceasta are dreptate în legătură cu viitorul Groenlandei. Întrebat de BBC dacă este de acord cu apelurile daneze ca Trump să înceteze să ridice ideea că SUA ar trebui să anexeze insula, care este în mare parte autonomă, dar rămâne parte a regatului danez, Starmer a răspuns afirmativ. „Groenlanda și regatul Danemarcei sunt cele care trebuie să decidă viitorul Groenlandei, și numai Groenlanda și regatul Danemarcei”, a adăugat el.
Declarațiile lui Starmer vin în contextul în care Trump a reiterat dorința de a prelua Groenlanda, invocând motive de securitate națională. „Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va fi capabilă să o facă”, a spus Trump.
Replica premierului danez
Mette Frederiksen a reacționat ferm la declarațiile lui Trump și la postările de pe rețelele sociale ale unor oficiali americani. „Nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea ca SUA să preia Groenlanda. SUA nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei țări din regatul danez”, a declarat Frederiksen duminică.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a catalogat comentariile drept „lipsite de respect” pe platforma X, adăugând: „Relațiile dintre națiuni și popoare se bazează pe respect reciproc și drept internațional – nu pe gesturi simbolice care nu țin cont de statutul și drepturile noastre”.
Mesajul tranșant al premierului Groenlandei
Într-o postare mai vehementă de luni, Jens-Frederik Nielsen a scris: „Amenințările, presiunile și discuțiile despre anexare nu au ce căuta între prieteni. Nu așa vorbești cu un popor care a dat dovadă de responsabilitate, stabilitate și loialitate de atâtea ori. Ajunge. Gata cu presiunile. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile despre anexare”.
Nielsen a subliniat că Groenlanda este „deschisă dialogului”, dar acesta trebuie să se desfășoare prin canalele adecvate și în conformitate cu dreptul internațional, „nu prin postări aleatorii și lipsite de respect pe rețelele sociale”. El a adăugat: „Groenlanda este casa și teritoriul nostru. Și așa va rămâne”.
Contextul disputei
Ideea ca Statele Unite să cumpere sau să anexeze Groenlanda nu este nouă. În 1946, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, dar oferta a fost refuzată. Groenlanda are o importanță strategică datorită poziției sale geografice, fiind o poartă de acces către Arctica și având resurse naturale valoroase.
Importanța strategică a Groenlandei
Groenlanda este o țară autonomă în cadrul Regatului Danemarcei, cu propriul guvern și parlament. Cu toate acestea, politica externă și de apărare rămân în responsabilitatea Danemarcei. Insula are o populație de aproximativ 56.000 de locuitori și o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați, fiind cea mai mare insulă din lume care nu este un continent.
Deși este bogată în resurse naturale, precum minereuri și petrol, Groenlanda se confruntă cu provocări economice și sociale, inclusiv o rată ridicată a șomajului și probleme legate de schimbările climatice. Topirea ghețarilor reprezintă o amenințare majoră pentru comunitățile de coastă și pentru fauna locală.
