Armata americană a lansat un val masiv de atacuri asupra Iranului miercuri noapte, lovind zeci de ținte aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Operațiunea vine ca represalii directe după tentativele de atacuri cu rachete balistice lansate marți de Teheran asupra forțelor americane.
Bilanțul atacurilor și reacția Washingtonului
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a confirmat finalizarea operațiunii, descriind-o drept un „val masiv” de lovituri. Atacurile au început la ora 20:00 ET (01:00 BST, joi) și au durat aproximativ o oră. Centcom a precizat că acțiunea a fost un „răspuns puternic la tentativele de atacuri iraniene de ieri asupra forțelor americane cu baza în Orientul Mijlociu”.
Toate rachetele lansate anterior de Iran au fost interceptate.
Conform oficialilor militari americani, țintele au inclus „centre de comandă militară, instalații de rachete și drone, site-uri de supraveghere și apărare pe coastă, și capacități maritime”. Președintele Donald Trump a prevestit această mișcare încă de marți. Aflat la Casa Albă, el a declarat reporterilor: „Îi vom lovi foarte tare pentru că este rândul nostru să lovim. Ei știu că urmează. Ne-au cerut să nu o facem.”
Victime civile și impactul pe piața petrolului
De cealaltă parte, mass-media de stat iraniană a prezentat bilanțul tragic al bombardamentelor. Agenția Irib a raportat că insulele Qeshm și Abadan, ambele esențiale pentru industria petrolieră, s-au numărat printre zonele lovite.
Situația din teren (relatată de agenția Fars pe baza datelor de la Universitatea de Științe Medicale din Hormozgan) arată și pierderi de vieți omenești. „Un atac al SUA asupra unei case rezidențiale din cartierul Chah Tangu din Qeshm a ucis trei membri ai unei familii: tatăl, mama și copilul lor de 2 ani”, a transmis sursa citată.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei în România? Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz și lovirea infrastructurii petroliere iraniene duc inevitabil la fluctuații pe bursele internaționale, iar șoferii români simt rapid aceste șocuri direct la pompa de benzină, prin prețuri mai mari la carburanți. IRGC a justificat anterior atacarea a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz susținând că navele au „ignorat avertismentele” și au navigat pe o „rută nesigură și ilegală” prin golful necesar.
Frontul din Irak și reacțiile oficiale
Conflictul nu se limitează doar la teritoriul iranian. Marți, Centcom a anunțat că loviturile comune americano-saudite au vizat „multiple baze logistice și de armament teroriste în estul Irakului, într-un răspuns puternic la peste 30 de atacuri aeriene cu drone dirijate de IRGC în ultimele 72 de ore”.
Așa cum a relatat Bbc într-o analiză publicată recent, Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak, dominate de miliții șiite susținute de Iran, au raportat că cel puțin 20 dintre membrii săi au fost uciși în aceste baze.
Președinția irakiană a condamnat imediat acțiunea militară. Instituția a numit-o „un atac inacceptabil și o încălcare flagrantă a suveranității Irakului”. Dar Donald Trump a explicat la televiziunea Fox News că loviturile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Iar în ceea ce privește baza americană din Iordania, IRGC a transmis că a atacat-o „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane ucigașe de copii”.
Un război prelungit și discuții de culise
Când SUA și Israelul au lansat primele lovituri militare asupra Iranului în luna februarie, Donald Trump estima că războiul va dura doar câteva săptămâni. Numai că ostilitățile continuă deja de cinci luni, fără un final clar la orizont.
Și totuși, au existat momente de acalmie. Vineri, președintele american a suspendat o campanie intensă de bombardamente care durase 13 nopți consecutive. În acele zile, ambele părți au oprit atacurile în speranța unei soluții diplomatice. Trump le-a numit „negocieri foarte amicale”, deși Teheranul a negat categoric existența oricăror discuții.
Până la urmă, pacea a fost de scurtă durată.
Miercuri, publicația Axios a citat un oficial american anonim care a dezvăluit că Trump a avut o întâlnire de gradul zero cu ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman. Oficialul de la Riad a transmis clar că Arabia Saudită dorește o dezescaladare a tensiunilor în regiune.
