Comisia Europeană rămâne fără capacitatea necesară pentru a gestiona simultan multiplele procese de aderare la blocul comunitar. Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătate Estică (DG ENEST) se confruntă cu o criză majoră de personal, în condițiile în care în ultimele șase luni s-au închis mai multe capitole de negociere decât în ultimul deceniu.
Muntenegru forțează intrarea în 2028
Muntenegru este statul aflat cel mai aproape de aderare. Tratatul său este deja în faza de redactare, iar obiectivul clar este ca țara să devină al 28-lea membru al Uniunii până în 2028.
Albania vine puternic din urmă și speră să înceapă lucrul la propriul tratat de aderare la începutul anului viitor.
Dar cum vine asta pentru birocrația de la Bruxelles? Finalizarea documentelor pentru Podgorica a necesitat crearea unui grup de lucru dedicat, ceea ce a dus la mutarea urgentă a funcționarilor care se ocupau de alte state din Balcanii de Vest unde nu s-au înregistrat progrese recente.
„Nu doar țările candidate se luptă să țină pasul cu volumul masiv de muncă necesar”, a declarat un oficial sub protecția anonimatului. El a explicat direct problema din sistem: „Comisia a pierdut memoria instituțională și capacitatea ultimului val de extindere.”
Probleme cu contractele temporare și întoarcerea Islandei
Departamentul se bazează masiv pe contracte temporare și are prea puțini funcționari permanenți. Asta înseamnă o fluctuație uriașă de personal și o lipsă acută de experiență în închiderea negocierilor (ultima țară intrată în UE a fost Croația, în 2013).
Într-o analiză publicată recent de Euronews, se arată că situația s-ar putea complica și mai mult. Iar asta ne privește direct, pentru că orice blocaj birocratic la Bruxelles înseamnă automat întârzieri pe traseul european al Republicii Moldova, un dosar strategic important pentru România.
V-ați gândit vreodată că Islanda ar putea încurca planurile de la est? Țara nordică pregătește o revenire surpriză și a convocat un referendum pentru 29 august pentru a decide dacă își reia parcursul european. Dacă cetățenii de la Reykjavík votează pentru, Comisia va fi obligată să înființeze rapid un nou grup de lucru și să aloce resurse considerabile.
Testul major pentru Ucraina și Republica Moldova
Kievul și Chișinăul au deschis două capitole de negociere în ultimele săptămâni. Politic, există o presiune imensă pentru deschiderea celorlalte patru clustere înainte de finalul anului, chiar dacă Ungaria condusă de Viktor Orbán a insistat pentru o abordare mai graduală din motive de politică internă.
Și totuși, ambiția politică se lovește de realitatea administrativă. Sub actuala metodologie, nicio țară nu a deschis vreodată toate clusterele de negociere simultan. Albania, care s-a mișcat excepțional de repede, a avut nevoie de mai bine de un an doar pentru a le deschide formal pe toate.
Cifrele vorbesc de la sine.
E drept că la Bruxelles s-a mers înainte cu procedurile cât timp candidatura Kievului era blocată de Ungaria, dar acum sistemul este suprasolicitat. Nici Ucraina și nici Republica Moldova nu au mai gestionat vreodată negocieri și o integrare juridică de o asemenea complexitate.
Consiliul UE și statele membre încearcă acum pe ultima sută de metri să își crească propria capacitate internă, în timp ce Comisia Europeană a refuzat să comenteze oficial solicitările presei pe acest subiect.
